Lucian Buzdugan nu mai are nevoie de prezentare, comunitatea ştiinţifică din România şi din lume îl cunoaşte foarte bine.
SEMĂNĂTOAREA PERSONALIZATĂ
Prestigiosul agronom a transformat Insula Mare a Brăilei (IMB), altădată o zonă improprie activităţii agricole, în cea mai întinsă exploataţie din Uniunea Europeană (circa 57.000 hectare) în care au fost aplicate unele dintre cele mai inovative tehnologii şi utilaje agricole.
Chiar una dintre maşinile din dotarea fermelor mari din România, semănătoarea Focus 12.50 ST cu care s-au semănat pentru prima dată în IMB culturile de păioase și prășitoare, maşină fabricată de compania Horsch după indicațiile tehnice ale fermierului român, poartă numele şi semnătura lui Lucian Buzdugan.
ATENŢIE LA ÎNGHEȚURILE TÂRZII DE PRIMĂVARĂ!
Vremea neobişnuit de călduroasă pentru această perioadă poate avea efecte negative asupra culturilor. „Întotdeauna când iarna este blândă apar spre sfârşitul lui martie şi începutul lui aprilie aşa-zisele îngheţuri târzii de primăvară care pot dăuna foarte mult culturilor de toamnă găsite nepregătite. Ele se dezvoltă acum aproape în condiţii normale. Dar e un stres termic să treci peste noapte de 8-10 grade Celsius la minus 6-7-8 grade, pierderile sunt semnificative. Noi am avut în Insulă o astfel de experienţă în primăvara anului 2000, când toate semănăturile au vegetat peste iarnă extraordinar de bine. Grâul avea o promisiune nemaipomenintă, însă la un îngheţ de minus 10 grade C tot aparatul vegetativ a fost distrus. Recolta a fost la jumătate faţă de un an normal”, a subliniat specialistul.
PLEDEZ PENTRU 3 MILIOANE HECTARE LA IRIGAT!
Cea mai grea situaţie în agricultură este lipsa apei, recunoaşte Lucian Buzdugan. „De aceea, primul lucru căruia trebuie să-i acordăm importanță maximă sunt irigaţiile. Apelul meu este de a lansa un nou Plan Naţional de Irigaţii. Să ajungem, pentru început, la suprafața irigată pe care România a avut-o în urmă cu mulți ani, cea de 3 milioane de hectare. Să punem pe primul loc nu autostrăzile, ci irigaţiile! Ele trebuie să devină un obiectiv prioritar pe care România să-l realizeze până la un anume timp. Producţiile sigure şi stabile nu se fac fără irigaţii. Cu 3 milioane de hectare irigate am deveni, cu adevărat, o forţă europeană în materie de asigurarea hranei, de siguranţă alimentară şi a unui export susţinut”, a subliniat Lucian Buzdugan.
AVEM PRODUCȚIE, DAR NU ȘTIM CE SĂ FACEM CU EA!
„În materie de depozitare a producţiei, cred că fiecare fermier ar putea să-şi dezvolte sistemul de silobaguri. Sunt valoroase nu numai că protejează cultura pe o perioadă cât mai îndelungată, chiar dacă se recolteză cu umiditate mai mare, în silobag nu se depreciază absolut deloc. E o soluţie foarte bună, temporară, eu am ţinut recolta şi un an de zile fără niciun fel de problemă. Am fost primul care am adus în România din Argentina această soluție economică de depozitare a cerealelor”, a susţinut Lucian Buzdugan.
În România au rămas nevândute cantităţi mari de cereale din producţia anului trecut. Una dintre cauze este conflictul ruso-ucrainean. „Fermierii au producţia pe stoc din cauza războiului. Noi am dat prioritate ucrainenilor şi nu am realizat că ei ne vor bloca Portul Constanţa şi, implicit, exportul produselor româneşti”.
AȘTEPTĂRILE NU S-AU CONFIRMAT
Ce s-a întâmplat? În Port, nimeni nu a mai putut intra că preţurile s-au dublat, s-au triplat şi chiar s-au dus mai mult. La transportul naval cu barjele, spre exemplu, de la 8-10-11 euro a ajuns la 80-100 de euro.
Apoi, toată lumea a gândit că odată ce la recoltare a crescut preţul la grâu, înseamnă că în perioada de iarnă – primăvară va fi mult mai bun.
Lucrurile nu au fost aşa din cauza excedentului de producţie ucraineană care a dat peste cap toate calculele. Regula este să nu pui toate ouăle în acelaşi coş: jumătate din producţie trebuie vândută la recoltare şi jumătate s-o laşi pentru mai târziu. Un preţ bun combinat cu unul mai slăbuţ poate da o medie care să satisfacă aşteptările producătorilor”, a considerat Lucian Buzdugan.
PĂMÂNTUL, ZESTREA CEA DE PREȚ
Lucian Buzdugan constată cu mâhnire că pământul se distruge sistematic şi că autorităţile ignoră zestrea cea mai de preț a națiunii.
„În toată lumea civilizată sunt organisme care se ocupă de cei care produc tot felul de pagube, îndeosebi de cei care distrug pământul. În SUA este un departament de conservarea solului. Din păcate, în România nu este nici o autoritate care să poată face ordine, să sancţioneze. Sunt regiuni şi zone unde se ară din deal în vale, favorizând eroziunea solului! Se poate vedea în partea Bârladului cum nişte neisprăviţi care nu au nicio răspundere au distrus terasele. Sunt reguli de exploatare a pământului, un ghid de bune practici ce trebuie respectate… Cu cât ţara are un pământ mai bogat în humus, cu atât e mai bogată!
De aceea pledez pentru acest lucru, întrucât suntem datori să lăsăm generațiilor viitoare pământul, cel puțin la gradul de fertilitate și sănătate pe care noi l-am moștenit!”, a stăruit dr. ing. Lucian Buzdugan.
“Activitatea mea în perioada următoare este legată de consultanţa agricolă pe care o dau, gratuit și dezinteresat, oamenilor care o solicită. Nu poţi să stai nepăsător în faţa situaţiei pe care o parcurge agricultura românească. Dar înainte de toate, trebuie să vorbim despre aşteptările noastre. Şi cred că prima noastră aşteptare este legată de pace, pentru că dacă este pace le putem face pe toate! Este o vorbă dragă nouă, românilor: dacă avem pace şi sănătate le vom duce pe toate!”, ne-a declarat Lucian Buzdugan.
Potrivit ANIF, România deţine o suprafaţă amenajată la irigat de circa 1 milion hectare!
COSTURI MARI DE PRODUCȚIE
Fermierii întâmpină în continuare greutăţi legate de lipsa de îngrăşăminte. „Sigur, lucrurile au început să se îndrepte, unii oameni mai precauţi au cumpărat îngrăşăminte cu azot la nişte preţuri fantastice de frică ca nu cumva să mai crească. Spre surprinderea noastră preţurile au scăzut în perioada asta, însă fermierii se confruntă cu inputuri mult crescute, ca valoare, ceea ce ridică semnificativ cheltuielile de producţie”, a susţinut fostul director al IMB.
un articol de
MARIAN MUŞAT
