Comisia Europeană a publicat recent pentru fiecare stat membru recomandări pentru a sprijini punerea în aplicare a PAC începând cu 2023 şi de a garanta că planurile naţionale strategice (PNS) contribuie în mod ambiţios la Pactul ecologic european. Ele se bazează pe analiza situaţiei, nevoilor şi priorităţilor pentru agricultură şi zonele rurale din fiecare stat membru UE. Aceste recomandări abordează obiectivele economice, de mediu şi sociale specifice viitoarei PAC şi, în special, ambiţia şi obiectivele în materie de biodiversitate şi ale Strategiei ”De la fermă la consumator”.
Comisia invită România ca, în Planul său strategic cu privire la PAC, să stabilească valori naţionale explicite pentru obiectivele Pactului verde, luând în considerare situaţia sa specifică, venind şi cu o serie de recomandări. Iată care sunt, în mare, acestea.

Pași esențiali pentru securitatea alimentară

1. Îmbunătăţirea viabilităţii fermelor cu venituri mai mici, în special a celor de dimensiuni reduse, cu potenţial de dezvoltare mai mare, printr-o distribuţie mai direcţionată, mai corectă şi mai eficientă a plăţilor directe, în principal prin aplicarea sprijinului redistributiv complementar pentru durabilitate.
2. Reducerea vulnerabilităţii veniturilor fermierilor faţă de factorii externi, inclusiv schimbările climatice, prin susţinerea practicilor de management agricol durabil, utilizarea instrumentelor de gestionare a riscurilor, investiţii în noi tehnologii, împăduriri, precum şi activităţi de informare, instruire şi consiliere cu privire la cele mai bune practici agricole.
3. Încurajarea diversificării producţiei agricole, prin facilitarea accesului pe pieţele de produse cu valoare adăugată ridicată şi pentru a creşte producţia de culturi proteice, în vederea creării de noi lanţuri valorice şi a optimizării oportunităţilor comerciale.
4. Îmbunătăţirea poziţiei fermierilor în lanţul valoric, în special prin acordarea de sprijin pentru înfiinţarea de organizaţii de producători în cadrul măsurilor PAC.

Protecţia mediului şi acţiuni climatice

5. Îmbunătăţirea gestionării nutrienţilor, precum şi a protecţiei solului şi managementul apei, prin susţinerea practicilor agricole adecvate, a tehnicilor de fertilizare (inclusiv a agriculturii de precizie), a rotaţiilor mai lungi şi mai diverse ale culturilor, a practicilor agroecologice, a investiţiilor în adăposturile de animale.
6. Prezența şi conservarea elementelor peisagistice şi introducerea lor în zonele în care acestea lipsesc şi îmbunătăţirea stării de conservare a habitatelor agricole şi forestiere.
7. Asigurarea de stimulente adecvate pentru întreţinerea şi conversia la agricultura ecologică.
8. Menţinerea unor niveluri scăzute de emisii de gaze cu efect de seră şi amoniac din agricultură prin sprijinirea practicilor şi sistemelor agricole adecvate (agricultura de precizie).

Un mediu socio-economic propice în mediul rural

9. Îndeplinirea obiectivelor ”Green Deal” privind riscul şi utilizarea pesticidelor prin susţinerea utilizării reduse a pesticidelor şi asigurarea implementării complete a managementului integrat al dăunătorilor.
10. Îndeplinirea obiectivelor ”Green Deal” privind substanţele antimicrobiene. Chiar dacă vânzările de antimicrobiene sunt sub media UE, România ar trebui să continue să pună în aplicare măsuri de reducere a utilizării lor în agricultură.
11. Îmbunătăţirea substanţială a condiţiilor de bunăstare a animalelor şi a biosecurităţii fermelor, în special în cele de porci, prin practici de management al animalelor, investiţii, instruiri şi servicii de consiliere.
12. Reducerea decalajului economic şi social dintre zonele urbane şi rurale, scăderea sărăciei în zonele rurale, cu o atenţie specifică acordată grupurilor vulnerabile, şi încetinirea procesului de depopulare rurală. Cum? Prin investiţii în infrastructura rurală, servicii, capital uman şi activităţi neagricole, procesarea primară şi secundară a produselor agricole şi antreprenoriatul social, care au potenţialul de a crea locuri de muncă, inclusiv în cadrul bioeconomiei.
13. Tinerii să aibă acces facil la finanţare şi teren, pentru instalarea și dezvoltarea de afaceri în mediul rural.

Inovare şi digitalizare

14. Îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Pactul verde al UE cu privire la internetul de mare viteză prin sprijinirea conectivităţii, din surse de finanţare complementare, în vederea accelerării competenţelor digitale din zonele rurale.
15. Investiţia într-un AKIS funcţional pentru a îmbunătăţi abilităţile profesionale şi a sprijini co-crearea de soluţii inovatoare în agricultură prin dezvoltarea unui sistem de învăţare şi formare profesională pe tot parcursul vieţii pentru fermieri. Un AKIS mai integrat ar facilita structurarea proceselor de schimb de cunoştinţe pentru a consolida impactul finanţării UE şi naţionale pentru cercetare şi inovare.

Click AICI și vezi care sunt cele 9 obiective de bază ale noii PAC și cum pot fi ele atinse!

ȚARA FERMELOR DE SUBZISTENŢĂ
Un sector agricol inteligent, rezistent şi diversificat este o provocare pentru România din cauza structurii sale agricole extrem de polarizate, susţine Comisia. „În ciuda reducerii cu o treime a numărului de ferme din ultimii zece ani, România continuă să fie ţara cu cel mai mare număr de ferme din UE. Cu toate acestea, doar un sfert primesc plăţi directe. Majoritatea sunt ferme de subzistenţă şi semisubzistenţă care produc în principal pentru consumul propriu. Sunt slab echipate şi nu sunt orientate spre piaţă. La polul opus, doar o mică parte din exploataţii sunt de dimensiuni mari, competitive şi orientate spre piaţă”, se precizează raportul CE.

un articol de
LIVIU GORDEA