Înfiinţat în 1897, sub numele de Oieria Naţională Palas, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas este cea mai veche unitate de cercetare ştiinţifică şi de producţie.

ICDCOC Palas are o istorie impresionantă și, în decursul a peste 125 de ani de existenţă, nu şi-a schimbat niciun moment profilul şi menirea.

CELE 4 RASE CREATE LA PALAS

„Suntem singura instituţie de cercetare zootehnică din România care are în gestiune un patrimoniu genetic unic, constituit din 8 rase de ovine şi de caprine, dintre care 4 au fost create în cadrul Institutului nostru. Să le inventariem: Rasa Merinos de Palas, Rasa de carne Palas, Rasa de Lapte Palas şi Rasa Prolifică Palas, toate având la bază, la începuturi, oi Merinos de Palas. La acestea se adaugă şi 2 nuclee de oi australiene unicate în Europa: Polwarth şi Merinos Australian.

De asemenea, în bazele experimentale de la Reghin (Mureş) şi Biciuleşti (Dâmboviţa) deţinem două rase istorice locale, consacrate: Ţigaie şi Ţurcană.

Prin folosirea pentru încrucişare a berbecilor din rase specializate şi prin activităţi de cercetare s-a reuşit obţinerea generaţiilor de metişi, consolidate și stabilizate genetic urmare a izolării reproductive şi, în cele din urmă, omologarea şi certificarea acestora ca rasă”, ne-a declarat dr. ing. Răducu Radu, directorul general al ICDCOC.

PESTE 300 DE OIERI DEȚIN FOND GENETIC DE LA PALAS

Potrivit şefului Institutului, pe care-l conduce vreme de 20 de ani, rasa Ţigaie ruginie existentă la Reghin este direcţionată spre două obiective: producţia de carne (prin selecţia rasă curată) şi producţia de lapte, în realizarea căreia a fost agrementat ca partener al proiectului un crescător din Harghita.

De fapt, activitatea de cercetare a Institutului este în proporţie de 90% dedicată crescătorilor şi interesului economic pe care-l au aceştia în scopul îmbunătăţirii performanţelor la efectivele de animale.

„În acest context, mai bine de 300 de oieri lucrează cu fond genetic de la Palas, anual, Institutul livrând peste 1.000 de reproducători în toate zonele ţării. Ne-am orientat ca preţul să fie în funcţie de costurile de producţie cu care realizăm reproducătorii la vârsta livrării (16-18 luni), la un preţ accesibil pentru crescători şi acoperitor pentru unitate. Astfel, reuşim să difuzăm progresul genetic în exploataţiile mici şi mijocii care constituie baza creşterii ovinelor în România”, a explicat directorul ICDCOC.

Cercetătorii constănţeni au pus la punct şi tehnologii de creştere specifică, testând tehnologii de furajare, de întreţinere, de confort pentru animale, ca fermierii să le aplice în obţinerea profitului din păstorit.

RESTARTUL ACTIVITĂȚII DE CERCETARE DE LA PALAS

Noul restart al activităţii de cercetare şi ameliorare genetică la ICDCOC Palas a început în anul 2010, odată cu omologarea Rasei de Lapte Palas.

„Ne-au trebuit 46 de ani de muncă asiduă pentru a reuşi să consemnăm un rezultat cu adevărat strălucit în domeniul ameliorării şi reproducţiei care să aducă din nou în prim-planul mondial cercetarea zootehnică românească”, mărturiseşte directorul Institutului.

Rasa asigură o producţie de lapte mai mare cu până la 180% faţă de rasele autohtone într-un ciclu de lactaţie de până la 298,5 de zile, (în medie 214,5 litri de lapte la un ciclu mediu de lactaţie de 264 zile) şi o prolificitate de 130-140 de miei la 100 oi fătătoare.

Doi ani mai târziu, în 2012, Institutul Palas a omologat Rasa de Carne Palas, în urma unor selecţii şi încrucişări între Merinos de Palas şi Ille de France. Este un produs valoros, caracterizat prin sporul mediu zilnic la îngrăşare al mieilor de peste 350 g , cu exemplare care au realizat până la 500 g, o greutate medie de 45 kg la cinci luni şi un randament la sacrificare de 45-48%.

De asemenea, în 2020, s-a reuşit omologarea Rasei Prolifice Palas, realizată prin încrucişări dirijate, ale Merinosului de Palas (rasă omologată în 1962) cu masculi din rasele Romanov, Friză, Border Leicester și Landrace Finlandez.

Remarcabilă este prolificitatea (160-170%), dar şi producția de lapte muls de 90-100 kg, specifică oilor cu fătări gemelare.

CAPRINE PENTRU LAPTE ȘI CARNE

În sectorul caprinelor, la Palas se cercetează rezultatele ameliorărilor şi selecţiei în rasă curată pentru dezvoltarea producției de lapte şi de carne.

„La Baza de la Reghin avem un efectiv de 250 de capre din rasa Carpatină, dar şi 100 metişi între rasele Carpatină şi Saanen, tocmai în ideea ameliorării rasei Carpatină pentru producţia de lapte.

Însă noutatea este ce facem noi la Palas, în sensul că avem deja consolidată şi stabilizată genetic prin izolare reproductivă o populaţie de caprine specializată pentru carne.

Capre Carpatine au fost încrucişate cu ţapi din rasa de carne Boer şi deţinem în prezent un nucleu de 180 de capre mame (creaţie biologică nouă) şi 50 tineret femel din anul curent.

De remarcat este faptul că în urma experimentelor, producţia de carne la această nouă populaţie este mai mare cu 50-60% faţă de producţia rasei materne. Tineretul caprin realizează sporuri medii zilnice în greutate de peste 200 g, carcasele sunt caracteristice pentru carne, iar gustul și mirosul de capră sunt mult diminuate”, a precizat directorul care consideră că în câțiva ani, această populație va îndeplini condițiile pentru a fi omologată ca rasă.

E o muncă de Sisif până să se ajungă la încununarea lucrului unei întregi echipe. În cercetare, succesul nu vine de la sine, ci se clădește prin vocație, dăruire, răbdare şi chiar cu sacrificiul pe care îl poți face în numele unei mistuitoare pasiuni! – RĂDUCU RADU, Director general ICDCOC Palas

RASE DE CARNE ÎN CURS DE OMOLOGARE

„Suntem aproape cu omologarea populaţiei de caprine specializate pentru carne. De asemenea, vom omologa, în cadrul rasei Ţigaie, o linie genetică specializată pentru dezvoltarea producției de carne, proiect la care se lucrează în momentul acesta”, a adăugat Răducu Radu care are certitudinea că în anul 2025 oierii dobrogeni vor putea să contracteze carne pentru piaţa europeană.

OIERIA PALAS ÎN CIFRE

• 3 baze experimentale, cu 1.533 ha de teren, în total
• 5.000 de ovine, cu un rulaj anual de peste 7.500 de capete
• 500 de caprine (400 capre mame)
• 100 proiecte în 20 ani, finalizate cu 91 de soluţii tehnologice
• 106 angajaţi, dintre care 20 cercetători atestaţi şi 10 cu studii superioare

un articol de

MARIAN MUȘAT