Cifre care ar trebui să ne îngrijoreze! Studiile arată că peste 7,5 milioane de hectare din România sunt expuse fenomenului de deșertificare. Din această suprafață, 40% este teren agricol!

Deșertificarea reprezintă degradarea terenului din zonele aride, semiaride și subumede din cauza diverșilor factori, printre care schimbările climatice și activitățile umane necorespunzătoare.

PIERDEM 1000 DE HECTARE PE AN

În zonele expuse fenomenului de deșertificare, raportul anual dintre precipitații și evapotranspirația potențială este cuprins între 0,5 și 0,65.
Se are în vedere Sahara Olteniei 100.000 ha, dar și pierderile anuale de teren agricol de 1.000 ha. Cele mai expuse sunt județele Olt, cu 65% din arabil, Dolj cu 60% și Mehedinți cu 30%.
Pentru prevenirea și stoparea fenomenului de deșertificare sunt necesare măsuri curente, aflate la îndemâna fermierilor, dar și măsuri radicale care se iau la nivel național și care trebuie înfăptuite cât mai repede, până nu este prea târziu!

10 INTERVENȚII OBLIGATORII

Măsurile naționale strategice pentru prevenirea deșertificării se referă la:
1. Întocmirea și respectarea de asolamente de lungă durată, cu o diversitate de culturi din care să nu lipsească 20% leguminoase pentru boabe și o solă săritoare cu graminee și leguminoase perene.
2. Asigurarea a cel puțin 10 t/ha materie organică în fiecare an, din resturile vegetale, din îngrășăminte organice, din îngrășăminte verzi sau culturi de acoperire. Este indicat ca 30% din resturile vegetale să se mențină la suprafața solului.
3. Reducerea fenomenului de tasare-compactare prin efectuarea a cât mai puține intervenții asupra solului și numai la umiditatea optimă, cu utilaje mai ușoare.
4. Reducerea fenomenului de eroziune a solului urmărind ca pe terenurile cu orice pantă să se lucreze numai paralel cu curbele de nivel. Terenul să se mențină afânat pentru a ușura infiltrarea apei și în acest fel să fie evitate scurgerile la suprafața solului iar terenul să fie acoperit cu vegetație.
5. Terenul să fie menținut permanent verde în perioada de vegetație iar peste iarnă să fie ocupat cu culturi de acoperire, până la însămânțările de primăvară.
6. Pe cât posibil să se aplice sistemul de agricultură conservativă, cu lucrări minime sau cu semănatul direct, în teren nelucrat. Afânarea solului să se efectueze pe verticală, fără întoarcerea brazdei.
7. Mulcirea solului cu diferite materiale asigură o bună protecție atât asupra acțiunii mecanice a picăturilor de ploaie asupra solului cât și împotriva eroziunii și compactării solului.
8. O măsură importantă o reprezintă amenajarea suprafețelor pentru irigat, realizând și o asociere a fermierilor pentru a asigura suprafețe mai mari și mai eficiente. Dacă ne referim numai la Câmpia Bărăganului, aici se înregistrează deficite mari de apă, și anume: 100-150 mm în anii umezi, 250 mm în anii moderați și 300-350 mm în anii uscați. Deci, irigarea este de strictă și urgentă necesitate!
9. Înființarea perdelelor forestiere de protecție pe suprafețele mari iar pe suprafețe mai mici, plantarea de arbuști pe hotar. Prezența acestor perdele reduce evaporarea apei din sol cu 25-30% iar procesul de transpirație a plantelor se reduce cu 30%. Suprafața ocupată cu perdele forestiere de protecție este de 2-2,5% în silvostepă, 3-4% în stepă și 5-7% pe nisipuri, dar recuperează mai mult prin nivelul ridicat al producției.
10. Creșterea suprafețelor împădurite. În ultimii ani s-au defrișat suprafețe mari de pădure. Dacă în Europa, suprafața medie ocupată cu păduri este de 29,3%, în țara noastră este de 26%, repartizată astfel: 66% în zona de munte, 27% în zona de deal și sub 6% la câmpie, unde suprafața optimă ar fi de 14-16%. În câmpiile noastre avem: 5,3% în Câmpia Olteniei, 4,1% în Câmpia Moldovei, 3,5% în Câmpia Bărăganului și 3,2% în Câmpia de Vest.
Prin urmare, avem suprafețe foarte mici împădurite tocmai acolo unde pericolul de deșertificare este mai mare!

CUM SĂ EVITAȚI DEGRADAREA SOLULUI!

Cele mai rezistente la degradare sunt agregatele structurale care conțin 4-6% materie organică, 25-45% argilă și ioni de Ca, Mg. Solul trebuie lucrat numai la umiditatea optimă, când agregatele structurale se desfac pe linia de minimă coeziune. Este indicată alternarea adâncimii la care se lucrează solul pentru a nu forma hardpan.
Află ce avem de făcut pentru a evita degradarea solului?

Nivelul şi calitatea recoltelor sunt condiţionate de prezenţa îndestulătoare a apei în sol. În condiţiile schimbărilor climatice, apa a devenit factorul determinant al producţiei agricole!

un articol de
VASILE POPESCU