Ziua verde a cartofului românesc - Revista Ferma
5 minute de citit

Ziua verde a cartofului românesc

cartof2 m Ziua verde a cartofului românesc

Organizat în perioada 8-9 iulie, a.c., în localitatea Târgu Secuiesc, judeţul Covasna, sub egida Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr (INCDCSZ) Braşov şi a Federaţiei Naţionale “Cartoful” din România, gazdele evenimentului au fost autorităţile judeţene şi locale din Covasna şi din municipiul Târgu Secuiesc, Staţiunea de Cercetări pentru Cultura Cartofului Târgu-Secuiesc, precum şi societăţi cu activitate în domeniu.

Printre participanţi s-a remarcat şi de această dată „părintele cartofului din România” în persoana lui Matei Berindei, ajuns la vârsta de 87 de ani, de altfel iniţiatorul primei ediţii a manifestării şi al celor care au urmat.

Demonstraţii în câmp

Dacă la Staţiunea de Cercetare condusă de Luiza Mike, în câmpurile experimentale ale staţiunii s-a putut vedea tot ce este mai reprezentativ pentru cartoful din România în materie de tehnologie şi cercetare, societatea AgroWest SRL, reprezentantă a principalelor firme europene de maşini agricole pentru cultura cartofului, al cărei management este asigurat de Akos Bajcsi, a le-a pregătit participanţilor demonstraţii practice cu maşini agricole occidentale, destinate lucrărilor pentru cultura cartofului.

Una din cele mai performante unităţi de producere, prelucare şi comercializare a cartofului din România, aliniată fără nici un dubiu la standarde occidentale, s-a vizitat la firma Agrico-M, reprezentată de Mihai Mucsi.

În localitatea Zăbala, participanţii au oprit la ferma lui Romulus Oprea, deţinătorul unei colecţii impresionante de soiuri europene, aduse în special din Olanda şi din Germania, precum şi al unui câmp de testare în producţie a soiurilor furnizate de firma Agrico din Olanda.

Gazda a oferit o masă câmpenească tradiţională atât românilor, cât şi secuilor, care trăiesc împreună pe aceste meleaguri, preparatele de bază fiind bulzul ciobănesc şi gulaşul.

O cultură de cartof impresionantă atât ca dezvoltare, cât şi ca tehnologie s-a putut vedea în plantaţia firmei Solfarm Sfântu Gheorghe, starea de vegetaţie deosebită a plantaţiei fiind explicată prin vechea pasiune a lui Ioan Bartha, directorul societăţii, dar şi prin faptul că întreaga suprafaţă este irigată în regim controlat.

Perspective ale culturii cartofului

Faţă de alte ediţii ale Simpozionului, de această dată am remarcat câteva aspecte pozitive pentru cultura cartofului, care ne dau speranţe că, în sfârşit, în România cartoful, cel puţin din punct de vedere al cercetării şi al tehnologiei, este pe un drum bun.

Succint şi în linii mari, concluziile ediţiei din acest an a sărbătorii cartofului ar fi următoarele:

• Este pentru prima dată când am asistat la o dispută constructivă, reală, între cercetare şi producţie, aplombul acestor discuţii fiind întreţinut cu înverşunare de Luiza Mike.

• Marii distribuitori de cartof pentru sămânţă din Europa Occidentală au recunoscut în plen pentru prima oară că soiurile româneşti pot acoperi o nişă importantă din paleta de soiuri cultivate în România, având în vedere rezistenţa acestora la degenerarea virotică şi toleranţa la secetă.

• Am vizitat, „in integrum”, firme de cartof cu adevărat europene.

• Pentru prima dată s-a înregistrat participarea semnificativă a unui grup de tineri fermieri;

• Reprezentanţii MADR şi ai ASAS au recunoscut, cu consideraţie, că eforturile „cartofarilor” afiliaţi Federaţiei Naţionale “Cartoful” din România sunt deosebite.

• Prezenţa mass-media la manifestare a fost numeroasă.

NEAJUNSURI

În ciuda evoluţiei de necontestat a tehnologiei şi a cercetării în domeniul culturii cartofului, cultivatorii şi autorităţile din România mai au multe de făcut, pentru ca această partea a sectorului vegetal să fie productivă şi satisfăcătoare pentru producătorii autohtoni.

Dintre concluziile mai puţin pozitive ale Simpozionului de anul acesta, vi le prezentăm pe următoarele:

• Aşa cum s-a întâmplat şi cu ocazia celorlalte ediţii, vocea marii mulţimi a fermierilor a fost destul de ştearsă; discuţiile pertinente au fost provocate de acelaşi grup restrâns de fermieri, recunoscut de foarte mulţi ani;

• Lipsa comercianţilor de “gross” de la simpozion demonstrează încă o dată că între producţie şi comerţ există o ruptură pe care fermierii o înghit greu;

• Cercetarea este săracă, nesusţinută de stat, iar faptul că ea încă mai există şi performează se datorează doar ambiţiilor şi orgoliilor profesionale ale unui grup restrâns de cercetători;

• Asociaţiile locale ale fermierilor de cartof, deşi există scriptic în număr destul de mare, nu funcţionează din cauza unor interese individuale, generate de instabilitatea legislativă;

• O ultimă observaţie asupra neajunsurilor identificate în domeniul cultivării cartofului o forumlez printr-o întrebare:
 “Pe când vom avea onoarea participării Ministrului Agriculturii la Simpozionul Naţional al producătorilor celor cinci milioane(!) de tone de cartof, anual?

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →