În cadrul evenimentului s-au abordat subiecte curajoase pentru destinul acestei culturi în … „Grădina Carpaţilor(!)”. „Noi abordări de cercetare la cartof (cultura ecologică – monitorizarea resurselor)” şi „Ferme specializate în producerea cartofului pentru sămânţă” au fost principalele teme care i-au provocat la discuţii aprinse şi contradictorii pe cei aproape o sută de participanţi, număr aflat în continuă scădere faţă de ediţiile precedente.

În ferma de cartof

În prima parte a evenimentului am vizitat ferma „Casa Fermierului” din localitatea Fântâna – judeţul Braşov, cu suprafaţa de 30 ha, din care zece cultivate cu cartof, care a impresionat participanţii prin modernitatea managementului la nivel familial a unei exploataţii agricole, management asigurat de familia Botoman, proprietarii având studii de specialitate.

La nivel macro, societatea Solfarm din Sfântu Gheorghe, condusă de Ioan Bartha, a stârnit interesul oaspeţilor faţă de gradul ridicat de dezvoltare a tehnologiei producerii cartofului, în special cel pentru sămânţă, şi prin gestionarea eficientă a unor suprafeţe mari „acoperite” de investiţii moderne în utilaje, sisteme de irigaţii, soiuri cultivate, spaţii pentru depozitare-păstrare.

Fermă pilot pentru cultura ecologică

În cadrul discuţiilor în plen, Sorin Chiru, directorul INCSDZ Braşov, a anunţat deschiderea Proiectului „Studii de Marketing şi Plan de Promovare a Produselor şi Serviciilor INCDCSZ Braşov”, în valoare de 454.686 lei şi co-finanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională. În cadrul acestui proiect se avea în vedere şi dezvoltarea culturii ecologice a cartofului prin înfiinţarea la Institut a unei ferme pilot de 24 ha pentru producerea seminţei de cartof ecologic.

Obiectivul UE este ca în următorii zece ani consumul de cartof ecologic să ajungă la zece la sută din total, deziderat pe care, cu un management eficace, România poate să-l atingă mai rapid decât alte ţări comunitare, tocmai datorită tehnologiei preponderent tradiţionale.

În acest context de involuţie a intensivizării tehnologiei culturii cartofului în România a vorbit şi preşedintele FNCR, Ioan Benea, pornind de la un element primordial: sămânţa. În România ultimilor zece ani, suprafeţele semincere au scăzut drastic, de la 6438 ha în 1999, la 1731 ha în 2005 şi la numai 878 ha în acest an.

Înseamnă că, în afara importului pe care şi-l permit puţini fermieri, cultivatorii de cartof vor beneficia în anul următor numai de aproximativ 20.000 tone sămânţă certificată, pentru circa 7000 de hectare, adică mai puţin de trei la sută din suprafaţa cultivată. În aceste condiţii este uşor să înţelegem de ce producţia medie de cartof a României a scăzut la 13,6 tone/ha în 2009.

Aşadar, în Grădina Carpaţilor, floarea de cartof este din ce în mai veştedă! Exploraţi-o!, aşa cum ne sugerează noul brand turistic al României.

N-AVEM VOIE SĂ-I UITĂM!

La această ediţie a Zilei Cartofului n-am putut trece cu vederea prima absenţă, din păcate pentru eternitate, a celui care a fost „părintele cartofului din România”, prof. Dr. doc. St. Matei Berindei, fără de care festivitatea şi efervescenţa discuţiilor au fost mai puţin spectaculoase.

În aceeaşi corabie a eternităţii s-a remarcat „prezenţa” în nefiinţă, întâmplată în urmă cu doar câteva săptămâni, a unui alt inimos cercetător şi practician al culturii cartofului, dr. ing. Viorel Toader.
Dumnezeu să-i odihnească în pace!