Parteneri au fost Agrana România, precum şi societatea agricolă ”Moldova” Ţigănaşi şi SC Agricola 96 Ţigănaşi, ambele unităţi ieşene fiind coordonate de către inginerul Aurel Placinschi.
Evenimentul a fost structurat în două părţi, mai întâi cei aproximativ o sută de participanţi fiind prezenţi în câmpul experimental, pentru a vedea soiuri şi hibrizi de sfeclă de zahăr de ultimă generaţie, precum şi rezultatele tehnologiilor de fertilizare şi de protecţie propuse de către cele mai importante companii din România. Partea a doua a manifestării s-a desfăşurat la sală, în cadrul unui seminar de prezentare a noutăţilor tehnologice propuse pentru viitorul an de producţie şi a perspectivelor culturii de sfeclă de zahăr, atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional.
O platformă profesionistă
”Este un eveniment naţional pe care îl organizăm an de an, în locuri diferite. Anul acesta, pentru prima dată organizăm în judeţul Iaşi întâlnirea cultivatorilor de sfeclă de zahăr din România cu furnizorii de inputuri, de servicii, cu reprezentanţi ai segmentului de procesare, precum şi cu autorităţile naţionale. Aceasta, datorită colaborării deosebite cu domnul inginer Aurel Placinschi, care a organizat o platformă profesionistă, în cadrul căreia pot fi observate, de exemplu, rezultatele cercetării în domeniul hibrizilor şi soiurilor de sfeclă de zahăr şi evoluţiile concrete din ultimii ani, inclusiv în condiţiile solicitante din anul 2019”, declara Mihai Dimitriu, director executiv al FCSZR.
Astfel, cultivatorii prezenţi, atât din zona Moldovei, cât şi din zonele Luduş şi Bod, au putut avea o imagine clară asupra hibrizilor pe care, în iarnă, trebuie să îi aleagă pentru cultura anului 2020.
Presiunea bolilor a crescut numărul tratamentelor
În 2019, Ziua sfeclei de zahăr s-a desfăşurat sub semnul speranţei de a se atinge un nivel ridicat al recoltelor, cu o calitate deosebită, chiar dacă pe parcursul verii fermierii au trăit mari emoţii legate de presiunea atacului de boli asupra culturii, pe fondul evoluţiei climatice favorabile apariţiei şi instalării cercosporiozei sfeclei de zahăr. ”Este extrem de important faptul că aici, în judeţul Iaşi, la loturile experimentale organizate în ferma condusă de inginerul Aurel Placinschi, putem vedea comportarea hibrizilor aduşi în ţară de către toate cele patru-cinci firme care vând sămânţă în România, plus diversele tehnologii de fertilizare şi de combatere a bolilor şi dăunătorilor. De asemenea, este o ocazie de a comunica între noi cultivatorii, dar şi de a fi expuse unele idei în raport cu decidenţii, respectiv Ministerul Agriculturii”, menţiona Ioan Gherman, preşedintele FCSZR.
Cât priveşte aspectul tehnico-ştiinţific, este de subliniat faptul că tehnologia trebuie adaptată permanent, în funcţie de condiţiile climatice. În unii ani în care primăverile sunt secetoase, şi atunci trebuie aplicată o tehnologie prin care să fie menţinută apa în sol în prima fază, ca să poată germina sămânţa, altfel cultura fiind compromisă. Sunt alţi ani, precum 2019, cu precipitaţii atmosferice abundente şi atunci trebuie adaptată tehnologia în funcţie de atacul de boli şi de dăunători. “Dacă în trecut am avut cicluri de producţie în care nu am executat nici un tratament împotriva cercosporei, în anul 2019 a fost o situaţie extraordinar de dificilă. De 50 de ani de când cultiv sfeclă de zahăr, nu am mai văzut un asemenea atac de Cercospora beticola, precum cel semnalat în arealele care ne-au mai rămas ca zone de cultură a sfeclei de zahăr din România, respectiv în Moldova şi Transilvania. De exemplu, la Braşov, unde lucrez, făceam unul – maximum două tratamente pe an pentru combaterea Cercosporei beticola. În anul 2019, eu am executat patru tratamente. Am colegi în ţară care au făcut chiar şase tratamente. Vă daţi seama cât de puternică a fost presiunea de boală. Aceasta va determina, probabil, scăderea întrucâtva a conţinutului de zahăr al sfeclei, dar suntem optimişti, deoarece sfecla de zahăr, dacă în toamnă beneficiază de precipitaţii, îşi reface aparatul foliar şi încă mai poate asimila 5-6 gr/zi. ”, menţiona Ioan Gherman, preşedintele FCSZR.
40 de hibrizi în câmpurile de testare
În cadrul platformei expoziţionale de la Ţigănaşi, pe o suprafaţă de aproximativ 15 hectare au fost incluşi în condiţii de concurs aproximativ 40 de hibrizi, de la firme precum KWS, Maribo Seeds, Strube, SESVanderHave. ”Deşi noi realizăm astfel de loturi experimentale de foarte mulţi ani, nu am avut niciodată o prezentare pentru atât de multă lume. Unii dintre cei care sunt interesaţi de cultura de sfeclă de zahăr au mai venit, s-au mai interesat de rezultatele din câmpurile experimentale”, declara fermierul ieşean Aurel Placinschi.
Cât priveşte suprafaţa cu sfeclă de zahăr a fermei, în ultimii ani au menţinut-o la aproximativ 150 de hectare, pentru care la semănat folosesc 5-6 hibrizi. “Niciodată nu ştim cum va evolua vremea în următorul an de producţie şi care dintre hibrizi va răspunde mai bine respectivelor condiţii climatice. De aceea, pentru siguranţa recoltelor şi a rezultatelor economice finale, am selectat un grup de cinci-şase hibrizi, evident actualizând permanent lista hibrizilor utilizaţi, în funcţie şi de rezultatele verificărilor pe care le facem în câmp în privinţa propunerilor cercetării din domeniul geneticii. Cel mai important criteriu de selecţie, care înglobează de fapt toate aspectele lanţului de producţie, este legat de cantitatea şi calitatea zahărului obţinut pe hectar”, explica proprietarul fermei.
Despre politicile MADR privind susţinerea acestui sector agricol, anunţate la eveniment de către Elena Tatomir, Director General al Direcţiei Generale Politici Agricole, precum şi cele mai recente noutăţi aduse în atenţie de către Radu Petre, noul Manager al Departamentului Agricol din cadrul Agrana România, citiţi în numărul viitor al revistei Ferma.
Ioan Gherman: “Dacă anul trecut, pe fondul unei evoluţii total nefavorabile a vremii, am avut o producţie medie de aproximativ 38-39 de tone sfeclă de zahăr/hectar, în anul 2019, aşa după cum arată acum culturile şi după prognoza meteo, avem încredere că producţia medie pe ţară va fi de cel puţin 45-50 tone sfeclă de zahăr/hectar”.
Aurel Placinschi: “Condiţiile de concurs pe care amplasăm fiecare nouă propunere a furnizorilor de seminţe, de fertilizanţi şi de protecţie a culturii ne-au ajutat să facem cele mai bune alegeri în privinţa hibrizilor şi a tehnologiilor, astfel încât să ajungem la performanţe deosebite în producţie. De mai mulţi ani, suntem printre cei care realizează producţii de top în Grupul Agrana”.
REZISTENŢA LA CERCOSPORIOZĂ
În anul 2019, hibrizii au reacţionat diferit la presiunea cercosporiozei, chiar şi acolo unde au fost executate tratamentele în perioada optimă, ştiut fiind faptul că nu toţi fermierii au putut interveni la timp, din cauza ploilor care nu au permis intrarea în câmp şi executarea lucrărilor de întreţinere a stării de sănătate a culturii. “În acele zone, ne aşteptam la urmări negative. Dar, în acest experiment, care include toate propunerile de sămânţă de la firmele furnizoare, se pot observa reacţii diferite ale hibrizilor, chiar şi acolo unde tratamentele au fost executate. Aşadar, scopul evenimentului a fost atins,respectiv acela de a urmări în condiţii reale de câmp dezvoltarea fiecărui hibrid, toleranţa/rezistenţa la atacul de Cercospora beticola, la secetă, productivitatea şi calitatea producţiei”, sublinia Mihai Dimitriu.
Articol publicat în revista Ferma nr. 17/244 (ediţia 1-14 octombrie 2019)
