De 15 ani încoace, Ziua Porumbului de la Orezu a reprezentat una dintre datele de referință ale anului agricol. Cel puțin pentru fermierii din Bărăgan. Anul acesta, parcă a avut o altă conotație…
De un deceniu și jumătate, la început de septembrie, toți fermierii din Bărăgan se adună la Orezu, jud. Ialomița, în ferma lui Nicolae Sitaru. E mai presus decât o lege. Doar pandemia a încercat să strice această rânduială, dar n-a reușit pe de-a-ntregul.
Fermierii, mai mari sau mai mici, vin la „Elsit” să vadă cum au performat diverși hibrizi de porumb în anul respectiv. Și, până acum, au avut ce vedea!
Numai că, de doi ani încoace, Natura sau Dumnezeu sau cum ați mai vrea să numiți acele entități care guvernează lumea și nu țin seama de dorințele oamenilor, au vrut altfel. Seceta a făcut ca la Ziua Porumbului să lipsească exact porumbul. Că doar n-o să chemi oamenii să le arăți cum nu s-a făcut porumbul…
Nu mai este rentabil!
Nicolae Sitaru, gazda evenimentului, spunea, plin de obidă: „Anul acesta deja am redus suprafețele cultivate cu porumb. Cam 40% din suprafața fermei a fost alocată acestei culturi. În schimb, anul viitor am să reduc drastic și aceste suprafețe. În actualele condiții climatice, porumbul nu mai este o cultură rentabilă. Este mare lucru dacă reușești să-ți acoperi cheltuielile!”.
„Cultura de porumb depinde de ce cade din cer”
Singurul lucru care l-ar putea face să cultive ceva mai mult porumb și la anul ar fi niște precipitații bogate în această iarnă: „Poate să se strângă vreo 450-450 de litri de precipitații până la primăvară, fie din zăpezi mari, fie din ploi repetate, ca să dispară această secetă pedologică accentuată, care s-a agravat de la an la an. Altfel, porumbul nu mai are nicio șansă!”.
Iar concluzia a venit, tristă: „Trebuie să recunoaștem că, din păcate, aici la noi, cultura de porumb depinde de ce cade din cer!”.
Asigurările nu pot înlocui apa!
Și tema conferințelor și workshop-urilor organizate în cadrul evenimentului au fost legate tot de secetă, dar și de alte riscuri din agricultură. Experți, oameni din asigurări, cercetători, oaspeți străini din Franța au vorbit fermierilor despre cum s-ar putea rezolva unele chestiuni. Mai ales cele legate de asigurarea riscurilor. Numai că asigurarea te poate ajuta în cazul unei situații speciale, a unei calamități accidentale. Dar în cazul schimbărilor climatice, nu poate înlocui apa…
O zi a porumbului cu ploaie
Cât despre organizare, tot respectul pentru cei care au pregătit evenimentul, ca și pentru participanți. Vremea nefavorabilă, cu ploaie care a transformat în noroi toată zona din jur, nu i-a împiedicat pe cei aproximativ 1.000 de participanți să se bucure de eveniment. Chiar dacă motivele de bucurie nu erau prea multe, participanții au profitat de ocazia de a face schimb de experiență și de a afla noutăți de la reprezentanții unor firme de inputuri.
Porumbul, pe cale de a deveni plantă exotică!
Și, pentru că dacă e despre porumb, atunci trebuie să fie și despre mămăligă, un moment de atracție a fost și concursul aflat la a doua ediție. „Mămăliga de aur” i-a provocat, pe cei care au considerat că pot arăta ceva nou, să-și demonstreze calitățile în a prepara o mămăligă deosebită. Chef Nicolai Tand a jurizat partea tehnică, iar gustul a fost apreciat de participanții la eveniment. Am gustat mămăligă cu usturoi, mămăligă cu miere, dar și alte rețete inedite. Câștigător a fost declarat Ștefan Trandafir, un fermier din zonă.
În loc de concluzie, mai potrivit ar fi un avertisment: în lipsa unor acțiuni ample și, mai ales, rapide, pentru construirea unor sisteme de irigații, mămăliga s-ar putea să devină o mâncare rară, precum piureul de avocado sau alte specialități din plante exotice.
În actualele condiții climatice, porumbul nu mai este o cultură rentabilă. Este mare lucru dacă reușești să-ți acoperi cheltuielile! – NICOLAE SITARU, Fermier în jud. Ialomița
MANAGEMENTUL RISCURILOR
Până la urmă, concluziile s-au impus aproape de la sine: în cadrul discursurilor susținute de reprezentanții autorităților și al prezentărilor companiilor furnizoare de soluții pentru agricultură, a fost evidențiată nevoia unui Plan Național al Managementului Riscurilor Agricole, care să includă măsuri precum asigurările agricole subvenționate, dezvoltarea unor măsuri de solidaritate și promovarea unor practici agricole sustenabile, cât și existența unui Sistem Național de Gestionare a Apei pentru Agricultură – care presupune o strategie pe termen lung cu implementare urgentă a unor prime măsuri de susținere a zonelor cu deficit sau exces de apă.