Din cauza pandemiei de Covid-19, la ediţia din 2020, pe 10 septembrie, în platforma cu porumb din ferma lui Sitaru din Orezu, Ialomiţa, au fost doar o mână de fermieri, invitaţii din partea autorităţilor, reprezentanţi ai firmelor producătoare de seminţe şi inputuri pentru agricultură şi reprezentanţi ai presei agricole. În 2019, au fost peste 1.500 de fermieri.

Anul acesta, evenimentul a fost transmis în direct pe internet. Tema principală propusă de organizatori a fost „Viitorul porumbului, profit sau provocare”. Pentru ministrul Agriculturii Adrian Oros şi pentru Alexandru Stănescu, preşedintele Comisiei de agricultură din Camera Deputaţilor, care s-a recomandat şi ca fermier, a fost un bun prilej de promisiuni, care ar fi bine să nu rămână doar electorale, şi de „înţepături” politice.
Nicolae Sitaru – gazda evenimentului şi preşedinte APPR, Marin Nedu – fermier din judeţul Ialomiţa, fostul ministru al Agriculturii Valeriu Tabără – în prezent preşedintele ASAS, şi Mihai Gheorghe – reprezentantul companiei Bayer – au vorbit clar şi aplicat de probleme legate de legislaţia care îi încurcă pe fermieri şi de tehnologii care i-ar putea ajuta să facă faţă mai bine secetei.

„IRIGAŢIILE SUNT UN SUBIECT TABU DE 30 DE ANI, CU MARE VALOARE ELECTORALĂ”

Am reţinut, pe scurt:

• Deşi sunt foarte mulţi fermieri care aşteaptă ajutorul de la Guvern pentru a putea derula campania de toamnă, despăgubirile de secetă nu sunt o soluţie pe termen lung. Soluţia o reprezintă irigaţiile, dar până la irigaţii sunt câteva condiţii obligatorii: terenuri comasate, cadastru, contracte de arendă pe perioadă lungă.
• „Canalul Siret-Bărăgan este mai important ca orice autostradă din România”, a spus Valeriu Tabără. Acesta a propus ca sistemele de irigaţii să fie declarate de siguranţă naţională, ceea ce ar simplifica procedurile legislative care vizează sectorul de irigaţii.
• „Seceta vine în doi din zece ani, e ciclic. Pe lângă secetă, avem un fenomen de care nu vorbim: arşiţa atmosferică, cu temperaturi de până la 60 de grade la nivelul solului. Aţi observat că porumbul şi floarea-soarelui nu se usucă de jos în sus, ci de la vârf în jos. Apare culoarea verde albăstruie care indică toxicitate, planta nu mai poate respira”, a atras atenţia Valeriu Tabără. Preşedintele ASAS a mai spus că este nevoie de metode noi de cercetare, „altfel rămânem în urmă şi mai mult decât suntem”. De asemenea, „tehnica agricolă de vârf nu este suficientă, oricărui element tehnic i se asociază o tehnologie”.
• „2020 ar trebui să fie un an-şcoală: să se analizeze eficienţa şi modul de organizare a irigaţiilor, comasarea şi cadastrarea terenurilor, până la a face irigaţii. Irigaţiile sunt un subiect tabu de 30 de ani, cu mare valoare electorală. Sperăm ca de data asta să aibă şi ceva consistenţă reală, că se mişcă ceva”, a spus, foarte direct, Marin Nedu.
• Deputatul Alexandru Stănescu a spus că „trebuie să punem la punct sistemul de irigaţii” şi că „nu trebuie să ne uităm la banii investiţi în agricultură, pentru că agricultura aduce plus la PIB”. Apoi, fermierul Stănescu s-a plâns că şi ferma lui este afectată de secetă: „era bine să avem un fond mutual anul acesta, că nu mai stăteam la mâna Guvernului, care n-a reuşit să ne satisfacă datoriile”.

NICOLAE SITARU: STOCAREA POATE SALVA FINANCIAR FERMA

„La nivel individual, eu am încercat să găsesc soluţii de stocare pentru mine şi pentru zona în care sunt. Asta ar fi o afacere adiacentă, care ar putea aduce nişte bani, pentru că e posibil ca preţurile să se modifice, având în vedere oferta redusă a anului 2020”, a declarat Sitaru.
La grâu, de pe 100 ha care i-au rămas în cultură din 500 ha, a recoltat, în medie, 1.000 kg/ha, iar la porumb a început recoltatul cu sub 2 tone/ha. „Sperăm ca până la sfârşitul recoltatului să avem şi sole mai bune şi să mai creştem producţia. Am şi vecini care, din păcate, nu culeg nici atât, nu au ce recolta. Şi în 2019 a fost secetă, dar am obţinut 8.500 de kg/ha la porumb şi 6.500 kg/ha la grâu, a fost un an aproape normal”, ne-a declarat Sitaru.

MARIN NEDU: SINGURA MĂSURĂ EFICIENTĂ, REDUCEREA DENSITĂŢII

La grâu şi orz, de pe 800 ha, a avut anul acesta producţie zero. La floarea-soarelui a recoltat 2 tone/ha, datorită faptului că a semănat mai târziu şi plantele au valorificat ploile din iulie. La porumb, speră că va realiza cam 2 tone/ha, pe 500 ha. În ultimii 5-6 ani, a obţinut, în medie, peste 10 tone/ha, chiar şi 12 tone/ha, la porumbul neirigat. „Singura măsură care a avut o oarecare eficienţă a fost reducerea densităţii. Nu ştiu de ce se exagerează la creşterea densităţii. Vecinii mei care au însămânţat 70.000 – 80.000 de plante nu au avut nici un bob de porumb”, a spus Marin Nedu.

PRODUCŢIA: 60% APĂ, 20% GENETICĂ, 20% TEHNOLOGIE

În replică, Mihai Gheorghe, reprezentantul companiei Bayer, a răspuns că nu insistă cu densităţi mari decât acolo unde mediul este favorabil. În plus, tehnologia Smart Dekalb poate să ofere schimbarea densităţii de semănat la fiecare metru pătrat, în funcţie de fertilitate şi de rezerva de apă din sol. „Apa influenţează producţia în procent de 60%, genetica – 20%, iar tehnologia aplicată de fermier – 20%”, a adăugat Mihai Gheorghe. Bayer produce în România 30% din cantitatea de sămânţă de porumb comercializată de companie la nivel european.
Bayer produce sămânţă de porumb în ţara noastră pe o suprafaţă între 8.000-10.000 ha anual şi are contracte directe cu peste 200 de fermieri, care toţi utilizează agricultură de precizie pe aceste suprafeţe.

Ziua Porumbului 2020 o vor ţine minte toţi fermierii, pentru că e un an foarte greu, cu producţii foarte mici
NICOLAE SITARU
Fondator şi gazdă a evenimentului

TABEL: „ZIUA PORUMBULUI” 2020, EDIŢIA XI, OREZU, IALOMIŢA:
REZULTATELE RECOLTĂRII HIBRIZIOR DE PORUMB NEIRIGAT

Din cauza secetei pedologice şi a faptului că toate ploile care au venit au fost foarte „iuţi” şi apa s-a scurs, în unele locuri s-a adunat apă şi hibrizii „norocoşi” au dat producţii mai bune, dar e greu de cuantificat dacă aceste producţii se datorează apei sau rezistenţei la secetă a hibrizilor, a explicat Nicolae Sitaru. Aşadar, s-a hotărât ca producţiile să fie anunţate pe grupe de maturitate, nu pe fiecare hibrid în parte, aşa cum a fost în anii trecuţi.
Producţia minimă de porumb boabe recoltată în 2020 de pe lotul de la Orezu a fost de 709 kg/ha, cea maximă – 5.773 kg/ha, iar producţia medie, pe toţi hibrizii de porumb, din toate grupele FAO – 2.162 kg/ha. În 2018, media a fost de peste 12.000 kg porumb boabe/ha.

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE

• Planta premergătoare: grâu;
• Dată semănat: 2 aprilie 2020;
• Dată recoltat: 1 septembrie 2020;
• Lucrări sol: arat, discuit, încorporare îngrăşăminte cu combinatorul, semănat, fertilizat, erbicidat;
• Fertilizare: 01.03.2020 – Azotat de amoniu – 240 kg/ha; NPK 16-16-16 – 300 kg/ha; NPK 20-20-0+Zn – 210 kg/ha;
• Erbicidare: Adengo (25.04.2020) – 0,4 l/ha; Laudis (20.05.2020) -2,25 l/ha;

Precipitaţii – total 184 l/mp: mai – 44 l/mp; iunie – 87 l/mp; iulie – 53 l/mp; august – 0 l/mp.

OROS PROMITE 6 MILIARDE EURO PENTRU APĂ

„Avem şase miliarde de euro, prin Programul de rezilienţă, pentru infrastructura de gestionare a apei, care include irigaţii, dar şi lucrări de combatere a eroziunii solului, de prevenire a deşertificării – avem aproape 3 milioane de hectare cu infrastructură de desecare-drenaj. Aceşti bani trebuie cheltuiţi până în 2026”, le-a spus Oros fermierilor, la Ziua Porumbului. Acesta a adăugat că MADR va definitiva şi trimite programul la Comisia Europeană până la finalul lunii octombrie 2020, iar de anul viitor va trebui să înceapă implementarea măsurilor. Oros a mai explicat că MADR urmăreşte să finanţeze prin programul de rezilienţă lucrările care nu sunt prinse în prezent în PNDR şi nu vor fi finanţate nici prin Programul Naţional Strategic pentru perioada 2021-2027, care va rămâne, în continuare, pentru plăţi directe şi măsuri de dezvoltare rurală.

CONTRACTE DE ARENDĂ PE MINIM 7 ANI

Un fermier membru al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR), care lucrează 495 ha, are 574 contracte de arendă, a tras un semnal de alarmă Alina Creţu, director executiv APPR. „Dacă vreau să fac irigaţii pe cont propriu, nu pot să fac pe un teren fărâmiţat, pe care trebuie să obţin acceptul a sute de proprietari”, a spus şi Marin Nedu.

„Cum să facem să avem contracte de arendă ferme, să avem siguranţa că putem face investiţii pe cinci, şapte, zece ani?”, au întrebat fermierii.
Alexandru Stănescu a anunţat că a propus modificarea Codului Civil astfel încât contractele de arendă să fie încheiate pe minimum şapte ani şi schimburile de terenuri să nu mai fie considerate subarendare. Iniţiativa legislativă se află în lucru la Comisia Juridică din Camera Deputaţilor şi va intra în vigoare în această toamnă, a promis Stănescu.
Fostul ministru Valeriu Tabără a subliniat că în Germania, contractul de arendă se face pe 49 de ani.

un reportaj de
VIOLETA MÂŢ