Manifestarea a fost împărţită în două mari secvenţe, respectiv prezentările în sală şi vizitarea câmpurilor experimentale. În câmp, pe o suprafaţă de 9 hectare, s-au organizat două platforme. ”Un sector de aproximativ 0,5-0,6 ha a fost rezervat arealului tehnologic al Laboratorului de Ameliorare a Canepei Monoice, în care s-au regăsit soiurile de cânepă prezentate teoretic şi s-au putut observa rezultatele aplicării unora dintre verigile tehnologice expuse în timpul seminarului, de exemplu cele referitoare la distanţele variate între rânduri şi la normele diferite de sămânţă, pe soiuri diferite. Fiecare variantă a fost amplasată în trei repetiţii, diferenţiate prin numărul de tăieri, respectiv varianta cu două tăieri, cu o tăiere şi fără nici o tăiere. Rezultatele au subliniat diferenţe legate de modul de răsărire, de talia plantelor şi de lungimea lăstarilor.
Un alt sector a fost reprezentat de platforma organizată împreună cu compania Naturevo. Este un proiect care a început din această primăvară, pentru patru culturi, respectiv porumb, floarea-soarelui, soia şi, desigur, cânepa pentru sămânţă”, spunea Elena Trotuş, directorul SCDA Secuieni.
Soluţiile şi programele tehnologice integrate propuse de Naturevo le vom prezenta într-un articol distinct, în numărul viitor al revistei.
Tratamente cu un puternic efect de stimulare
Suprafaţa alocată fiecărei specii a fost de două hectare. Pentru fiecare specie, au fost utilizate soiuri şi hibrizi româneşti, respectiv la porumb – hibridul Olt, la floarea-soarelui – hibridul Performer, la soia – soiul Onix şi la cânepă – soiul Jubileu. Soiuri şi hibrizi la care unitatea din Secuieni produce sămânţă şi o livrează cultivatorilor. “În tehnologia de cultivare, am inclus unele tratamente de stimulare a germinării şi răsăririi şi, pe vegetaţie, tratamente de stimulare a creşterii şi dezvoltării plantelor propuse de Naturevo. Mi-au atras atenţia în mod deosebit produsele pe care le-am aplicat la cânepă, după prima tăiere. La zece zile după efectuarea primului tratament, am observat că, în comparaţie cu plantele din câmpul Laboratorului de Ameliorare, unde nu s-au aplicat substanţe de stimulare a creşterii şi dezvoltării plantelor, numărul şi lungimea lăstarilor erau net mai mari”, preciza Elena Trotuş. Practic, în câmpul organizat cu Naturevo, existau deja 4 lăstari cu lungime de 35-40 cm, faţă de celălalt câmp unde existau doar 2-3 lăstari, aflaţi abia în faza de formare şi având o lungime de numai 2,5-3 cm.
“Văzând acest efect puternic de stimulare, am contactat partenerii Naturevo şi am comandat aceste produse şi pentru cultura de sămânţă. Sunt foarte mulţumită de această noutate şi de acest parteneriat în premieră. Cu atât mai mult cu cât, în primăvară au fost condiţii vitrege, numai în luna aprilie, de exemplu, temperatura medie fiind cu 4,2oC mai mare decât normalul perioadei, iar aceste produse au ajutat plantele să treacă bine peste respectivul stres”, adăugă directorul staţiunii nemţene.
ASAS – evaluări după numărul de manifestări cu fermierii
Strâns legat de cultura de cânepă, având chiar Lucrarea de Doctorat pe acest subiect, Valeriu Tabără, preşedintele ASAS, sublinia faptul că evenimentul de la SCDA Secuieni e un deosebit prilej de a se atrage atenţia asupra unei plante execepţionale nu numai prin produsele sale şi prin capacitatea de a combate buruienile, ci şi prin faptul că, de-a lungul timpului, la români, a creat chiar elemente culturale. “Să nu uităm ce înseamnă cânepa în tradiţiile anumitor sărbători, când se preparau unele alimente specifice, din sămânţă de cânepă. Pe de altă parte, din punct de vedere al seminţei de cânepă, prin transformarea sa în ulei obţinem un produs în care avem cel mai bun raport Omega 3 / Omega 6, respectiv 1/3, extrem de favorabil corpului uman. Cânepa reprezintă o plantă textilă de excepţie, dar şi o specie cu utilizări formidabile, literatura de specialitate evidenţiind aproximativ 25.000 de utilizări, inclusiv în domeniul energetic. Colegii de la Secuieni au şi lucrat pe această linie, obţinând, recent, un soi specific – Ratza”, preciza preşedintele ASAS.
Intenţia acestuia este de a realiza în interiorul unităţilor de cercetare studii şi analize la care să aibă acces toţi fermierii. “Nu sunt neapărat interesat de a obţine un anumit soi sau hibrid şi de a-l duce în câmpurile de cercetare din alte părţi. Nu. Vreau să văd ce elemente noi apar, pe loc, în unităţile noastre publice de cercetare, inclusiv pe soiuri şi hibrizi cu mare valoare, obţinute în afara ţării şi vreau să îi pot aduna pe fermieri, spre a le arăta observaţiile şi noutăţile determinate după rigorile noastre ştiinţifice. De aceea, am şi dat dispoziţie colegilor din ţară să facă astfel de acţiuni. Iar, în toamnă, când îmi transmit raportul de activitate, îi voi evalua inclusiv după numărul şi tematicile acţiunilor cu fermierii, organizate în interiorul staţiunilor de cercetare”, anunţa Valeriu Tabără.
Sămânţă de cânepă românească la export
Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Secuieni a creat şi omologat, până în anul 2016, opt soiuri de cânepă monoică. În 2017, a mai omologat un soi, respectiv soiul Succesiv, cu o perioadă de vegetaţie de doar 110 zile şi care poate fi introdus în cultură după recoltarea orzului. Unitatea nemţeană exploatează aproximativ 1000 ha de teren agricol: 400 ha în domeniul public al statului şi 600 ha arendate de la proprietari privaţi. În 2018, cânepa a ocupat în total 27 ha, 3 ha fiind gestionate de Laboratorul de Ameliorare şi Elaborarea Tehnologiilor, iar 24 ha sunt destinate producerii de sămânţă din categorii biologice superioare, respectiv categoria Bază. Soiurile de cânepă monoică produse la Secuieni sunt solicitate atât pe piaţa internă, cât şi la export, în special pentru sămânţă, în toate ţările europene, precum şi în America de Nord. În acest moment, există o comandă importantă pentru Noua Zeelandă (sămânţă pentru aproximativ 350 ha de cultură), iar un institut de cercetări din India a solicitat sămânţă din soiurile Jubileu şi Dacia.
Elena Trotuş: ”Soiul Succesiv este destinat preponderent producerii de sămânţă şi are o capacitate ridicată de producţie. În cultură principală, se ajunge la aproximativ 900-1200 kg sămânţă, iar în cultură secundară la 800-1100 kg sămânţă. La Secuieni, în general, toate soiurile sunt cu destinaţie mixtă, pentru sămânţă şi pentru tulpini/fibre”.
Valeriu Tabără: “Eu am lucrat o viaţă cu această plantă (cânepa – n.r.). Am trei soiuri care se găsesc în lista europeană de soiuri de cânepă dioică, specifică mai mult pentru fibră, iar o altă linie se găseşte acum la încercări, la ISTIS, în anul al doilea, o linie de cânepă care, probabil, va deveni soiul Teodora, după numele uneia dintre nepoatele mele”.
PRIMA FABRICĂ DE ULEI OZONAT DE CÂNEPĂ DIN EUROPA
Cât despre valorificarea cânepei, am luat act de realizarea, în zona Buzău, a primei unităţi din Europa de producere a uleiului ozonat de cânepă. ”{tiţi că ozonul reprezintă mantia terestră care ne fereşte de toate radiaţiile negative din Cosmos. Mergem pe urmele celui care a utilizat pentru prima dată ozonul, Nicolas Tesla, în 1879 creând primul aparat de producere a ozonului. Ulterior, a obţinut primul ulei ozonat de măsline, cu care a tratat, în vremea respectivă, răniţii din război. Acum, după un patent american, noi am început să ozonăm uleiul de cânepă”, anunţa Andrei Apetrei, cultivator de cânepă. Ozonând uleiul de cânepă, Andrei Apetrei a obţinut un produs care, probabil în septembrie-octombrie 2018, va fi brevetat şi va fi obţinut pentru România şi pentru export.
În Europa, China, Australia şi Japonia sunt foarte multe clinici medicale umane care folosesc tratament cu ozon în vindecarea multor afecţiuni, cum ar fi artroza, boli ale sistemului circulator, ale sistemului nevos, ale pielii, ale sistemului limfatic etc. }inând cont de faptul că uleiul de cânepă are o balanţă perfectă între Omega 3-Omega 6-Omega 9, faţă de alte uleiuri, acesta acumulează cea mai mare cantitate de ozon în urma procesării (peste 90% absorbţie, faţă de uleiul de cococs care se poate ozona doar în proporţie de 6-7%). “Lucrăm la documente, deoarece uleiul din cânepă, ca şi alte produse ale acestei plante, se pot oferi pe piaţă cu foarte mare greutate. Am fost verificaţi de mai multe ori de către toate instituţiile statului abilitate, iar analizele le facem la trei laboratoare din ţări diferite, respectiv în România (la Cluj), în Slovenia şi în Spania. Investiţia noastră este complexă, plecând de la fabricarea uleiului de cânepă, din cânepă ecologică furnizată de către un fermier de origine olandeză care exploatează teren în România şi din cânepă convenţională, procesarea cu ozon şi, ulterior, îmbutelierea produsului final pe linii speciale, farmaceutice. Proiecţia noastră este de a obţine anual zece tone de ulei ozonat din cânepă, ceea ce ar însemna un cost de aproximativ 100.000 de euro numai cu materia primă. Ca piaţă de desfacere, în România deja ne-am asociat cu un lanţ de farmacii şi vom ajunge exact acolo unde trebuie”, spune iniţiatorul afacerii.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 14/219 (ediţia 15-31 august 2018)
