Viitorul agriculturii cere investiţii uriaşe! Refacerea terenurilor degradate al lumii și stoparea deșertificării vor necesita investiții de cel puțin 2,6 trilioane de dolari până la sfârșitul deceniului, a declarat pentru Reuters directorul executiv ONU care supraveghează discuțiile globale pe această temă, cuantificând pentru prima dată costurile totale.

Secetele mai frecvente și severe ca urmare a schimbărilor climatice, combinate cu nevoile alimentare ale unei populații în creștere, au însemnat că societățile sunt expuse unui risc mai mare de tulburări, dacă nu se iau măsuri, a spus Ibrahim Thiaw înaintea discuțiilor de la Riad din această săptămână, scrie economica.net

O mare parte din suma aproximativă de un miliard de dolari pe zi necesar va trebui să provină din sectorul privat, a spus Thiaw, care este secretarul executiv al Convenției Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării (UNCCD).

PRODUCŢIA DE ALIMENTE, PRINCIPALA CAUZĂ A DEGRADĂRII TERENURILOR

„Majoritatea investițiilor în restaurarea terenurilor din lume provine din bani publici. Și nu este corect. Pentru că, în esență, principalul motor al degradării terenurilor în lume este producția de alimente, care este în mâinile sectorului privat”, a spus Thiaw, adăugând că sectorul privat oferă în prezent doar 6% din banii necesari pentru reabilitarea terenurilor deteriorate. În aceste condiții, viitorul agriculturii este direct dependent de alocarea unor sume mult mai mari pentru refacerea terenurilor degradate la nivel global.

Pentru a atinge 2,6 trilioane de dolari – sumă aproximativ egală cu producția economică anuală a Franței – lumea trebuie să reducă un decalaj anual de 278 de miliarde de dolari, după ce doar 66 de miliarde de dolari au fost investiți în 2022, potrivit ONU.

VIITORUL AGRICULTURII PE 15 MILIOANE DE KILOMETRI PĂTRAŢI DE SOLURI DEGRADATE!

Terenurile afectae, totalizând aproximativ 15 milioane de kilometri pătrați – suprafață mai mare decât Antarctica – sunt deja degradate și cresc cu aproximativ 1 milion de kilometri pătrați în fiecare an, punând în pericol viitorul agriculturii.

În timp ce țările și-au asumat deja angajamente de a proteja aproximativ 900 de milioane de hectare de teren, trebuiau să stabilească un obiectiv mai ambițios de 1,5 miliarde de hectare și să accelereze ritmul.

Eșecul de a conveni asupra măsurilor de refacere a terenurilor degradate ar afecta în cele din urmă eforturile paralele conduse de ONU de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră dăunătoare climei și de a proteja biodiversitatea, a spus Thiaw, agricultura reprezentând 23% din emisiile de gaze cu efect de seră, 80% din defrișări și 70%. % din consumul de apă dulce.

„Resursele despre care vorbim nu sunt caritate, ci necesitate”, a spus Thiaw

ZONELE DIN ROMÂNIA CARE SE TRANSFORMĂ ÎN DEȘERT!

”Avem anumite studii care ne arată că atunci când vine vorba despre România, la nivelul întregii țări, 30% din teren este expus pericolului deșertificării și când vine vorba de terenul agricol, cam 40% din teren este supus aceluiași risc. Vorbim despre aici și despre impactul asupra sectorului economic. (…)

Din suprafața de pământ care poate fi utilizată în scopuri productive, cam 1.000 de hectare riscă să fie pierdute, în fiecare an și să fie acoperite de nisip. (…) Ne uităm, în special când vine vorba de deșertificare, la anumite regiuni, care sunt mai spuse riscului. Vorbim despre regiunea Dobrogei, sudul Moldovei și sudul Câmpiei Române”, a spus Alexandra-Maria Bocșe, Consilier de Stat în cadrul Departamentului de Climă și Sustenabilitate, din cadrul Administrației Prezidențiale.

Citește detalii AICI: Pierdem 1.000 ha de teren agricol pe an din cauza secetei! Zonele din România care se transformă în deșert!

RISC de DEȘERTIFICARE în Delta Dunării, în următorii 50 de ani!

Delta Dunării, în pericol? Un nou raport WWF arată că statele membre UE direcționează anual între 34 și 48 de miliarde de euro din subvențiile europene către activități care dăunează naturii. În cazul Deltei Dunării există un risc mare de deșertificare.

Până la 60% din banii alocați Politicii Agricole Comune (PAC) a UE, totalizând 32,1 miliarde de euro pe an, sunt cheltuiți de statele membre pentru activități care încurajează agricultura nesustenabilă la scară largă, arată un raport WWF.

Aceste practici distrug habitatele naturale, oferind în același timp doar un sprijin minim fermierilor către o tranziție echitabilă la practici sustenabile, care să asigure reziliență la schimbările climatice.

O anchetă ”România, te iubesc” de la ProTV a dezvăluit că zeci de mii de hectare de teren cu mlaștini sau bălți din Delta Dunării au fost asimilate pășunilor printr-o modificare legislativă inițiată de actualul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, pe când era președintele comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților.

Raportul concluzionează că, în cazul Deltei Dunării, abordarea actuală în materie de agricultură, bazată pe subvenții dăunătoare, va duce la agravarea schimbărilor climatice, va extinde inechitățile sociale și va stimula în continuare preluările de terenuri. Experții atrag atenția asupra unui risc mare de deșertificare în Delta Dunării în anii 2071-2100 comparativ cu 1981-2010!