Vicepreşedintele CE doreşte ca până în 2030 utilizarea pesticidelor chimice în agricultură să se reducă la jumătate. Propunerea înaintată de acesta nu se bucură însă de sprijinul comisarului Wojciechowski.

Confirmând încă o dată nivelul de ambiţie exprimat în aşa-numitul Pact Verde, executivul UE şi-a dezvăluit planul de revizuire a cadrului normativ privind utilizarea produselor de protecţie a plantelor, introducând prima ţintă de reducere obligatorie din punct de vedere juridic, anunţată deja în capitolul alimentar al Green Deal, cunoscută sub numele de strategia Farm to Fork.

Practici prietenoase cu mediul

„Până în 2030, jumătate din pesticidele chimice ar trebui să fie înlocuite cu alternative, cu practici precum rotaţia culturilor şi tehnologii ce ţin de agricultura de precizie”, a declarat Timmermans, precizând totodată că unii au folosit războiul din ţara vecină ca pe o scuză pentru a sabota punerea în aplicare a strategiei „De la fermă la consumator”. „Folosirea războiului pentru a reduce propunerile noastre şi a speria europenii este, sincer, destul de iresponsabilă”, a spus el.

Potrivit acestuia, ştiinţa a confirmat că crizele climatice şi ale biodiversităţii reprezintă ameninţarea reală la adresa securităţii alimentare şi de aceea Comisia a început să le abordeze. Pe de altă parte, Stella Kyriakides, responsabilă pentru sănătatea şi siguranţa alimentară a blocului comunitar, a dat asigurări că principalul obiectiv al propunerii nu este interzicerea pesticidelor, ci înlocuirea acestora cu alternative sigure şi durabile!

Comisarul vrea altă abordare

Propunerea nu se bucură însă de sprijinul întregului spectru politic european. Dovadă că la momentul anunţului, Timmermans era însoţit doar de către Stella Kyriakides şi Virginijus Sinkevičius, comisarul pentru mediu, în timp ce polonezului Janusz Wojciechowski, comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, nu i s-a oferit ocazia de a-şi exprima opiniile cu privire la acest subiect de mare interes pentru fermieri.

Din câte se pare, Frans Timmermans încearcă să obţină acum susţinerea Parlamentului European fără acordul explicit al DG Agri. „Dacă securitatea alimentară este în pericol, trebuie să regândim şi să corectăm obiectivele Farm to Fork”, a subliniat Wojciechowski.

Diferenţe majore între state

Într-o postare pe Twitter, acesta a arătat care erau în 2019 nivelurile medii de utilizare a produselor de protecţie a plantelor (în termeni de substanţă activă) pe teritoriul Uniunii, în care România ocupa ultimul loc între statele membre UE, cu 0,57 kg/ha de teren cultivat, în timp ce Olanda deţinea detaşat poziţia de lider, cu 8,88 kg/ha, urmată de Irlanda (5,97 kg/ha) şi Italia (5,21 kg/ha)! Acestea sunt de altfel şi argumentele celor care contestă adoptarea unei decizii generalizate, fără a ţine cont de realitatea din fiecare ţară UE. Statisticile în cauză (elaborate de FAO) se referă la terenurile arabile şi culturile permanente.

Prin reducerea cantităţilor de substanţe fitosanitare aplicate pe culturile agricole toată lumea se aşteaptă şi la o scădere a productivităţii.

Ne paşte un mare pericol!

Chiar dacă în ţara noastră situaţia nu este atât de dramatică precum în alte state europene, îngrijorări există şi la noi. Alina Creţu, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România, este de părere că o astfel de decizie nu poate fi decât nocivă pentru fermieri.

„Observăm că se doreşte cu orice preţ introducerea unor constrângeri legate de rotaţia culturilor, ceea ce ar fi o crimă pentru noi. În Dobrogea, din cauza secetei, fermierii sunt obligaţi pe anumite parcele să cultive grâu doi ani la rând. De asemenea, cei care produc sămânţă şi doresc să cultive porumb pe aceeaşi solă şi îşi permit pentru că irigă terenurile, nu vor mai putea face asta. Iar, din punctul meu de vedere, această reducere cu 50% a cantităţii de pesticide sintetice este un deziderat ce nu poate fi realizat”, ne-a explicat Alina Creţu.

Ţinte naţionale de minim 35%

Deşi va exista un obiectiv general obligatoriu din punct de vedere juridic de reducere a utilizării pesticidelor chimice cu 50% în următorii opt ani, statelor membre li se va cere să îşi stabilească propriile ţinte naţionale. Iar pentru a se asigura că fiecare ţară se mişcă în aceeaşi direcţie, Comisia va stabili totuşi anumite limite pentru atingerea obiectivului general.

„Dacă vor să se îndepărteze de la 50%, atunci trebuie să aibă justificări foarte clare pentru a face asta”, a comentat un înalt oficial al Comisiei. Aceste justificări pot fi legate fie de progresul istoric în reducerea pesticidelor pe care ţările le-au făcut deja, fie de intensitatea utilizării pesticidelor.

Cu toate acestea, obiectivul naţional de reducere nu poate fi în niciun caz mai mic de 35% atât pentru utilizarea, cât şi pentru riscul pesticidelor. Propunerea are nevoie de aprobarea Parlamentului European şi a Consiliului European înainte de a deveni lege.

Timmermans ignoră realitatea!

În pofida ameninţărilor legate de insecuritatea alimentară provocată de invazia rusă din Ucraina, Frans Timmermans caută sprijin în Parlamentul European, promovând sloganuri populiste despre sănătatea consumatorilor şi mediul contaminat, fără a lua în calcul specificitatea fiecărui stat membru.

La noi în ţară nivelul de contaminare a solurilor este de zece ori mai scăzut decât într-o ţară în care se practică o agricultură extrem de intensivă şi suntem de cel puţin patru ori sub media europeană! – ALINA CREŢU, Director executiv APPR

SE CAUTĂ SOLUŢII ALTERNATIVE

Copa-Cogeca a anunţat că este în favoarea reducerii utilizării pesticidelor, dar nu cu orice preţ! „Comunitatea agricolă europeană sprijină obiectivul global de reducere a produselor de protecţie a plantelor. Pentru a face acest lucru, fermierii şi cooperativele agricole trebuie să aibă la dispoziţie instrumente sigure, eficiente şi accesibile. Concentrarea pe reguli mai stricte nu va rezolva problemele pentru protecţia plantelor. Interzicerea de produse fără a avea suficiente alternative nu este o abordare eficientă”, avertizează reprezentanţii Copa-Cogeca.