”Uniunea Europeană joacă un rol esenţial în atenuarea schimbărilor climatice în sectorul agriculturii, întrucât stabileşte standarde de mediu şi cofinanţează majoritatea cheltuielilor legate de agricultură ale statelor membre”, se arată într-un raport al Curţii Europene de Conturi, publicat în iunie 2021. Curtea a decis să auditeze Politica Agricolă Comună, deoarece o parte importantă din bugetul acestei politici este consacrată acţiunilor de atenuare a schimbărilor climatice şi de adaptare la acestea, dar şi pentru că politica agricolă şi clima sunt strâns legate între ele.

Neutralitate climatică

În opinia Curţii, constatările sale vor fi utile în contextul obiectivului Uniunii Europene de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Curtea a examinat dacă PAC a sprijinit, în perioada 2014-2020, acele practici de atenuare a schimbărilor climatice care aveau potenţialul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră provenite din agricultură. De asemenea, Curtea a verificat dacă, în perioada 2014-2020, PAC a stimulat într-o mai mare măsură decât în perioada 2007-2013 adoptarea unor practici eficace de atenuare.

Bani mulţi, efecte slabe

Constatările Curţii au fost structurate în funcţie de principalele surse ale acestor emisii:

1. Creşterea animalelor;

2. Fertilizarea solului;

3. Exploatarea terenurilor.

Per ansamblu, Curtea a constatat că suma de 100 de miliarde de euro din fondurile PAC alocată în perioada 2014-2020 acţiunilor climatice a avut un impact redus asupra emisiilor din agricultură, al căror nivel nu a evoluat în mod semnificativ din 2010. Majoritatea măsurilor de atenuare sprijinite de PAC au un potenţial scăzut de limitare a schimbărilor climatice, deoarece PAC rareori finanţează măsuri cu un puternic efect de încetinire a schimbărilor climatice.

Schema de înverzire nu şi-a atins scopul

Emisiile generate de îngrăşămintele chimice şi de gunoiul de grajd, care reprezintă aproape o treime din emisiile provenite din agricultură, au înregistrat o creştere între 2010 şi 2018.

PAC oferă bani pentru practici agricole prietenoase cu clima, dintre care amintim:

1. Agricultura ecologică şi leguminoasele. Practici precum agricultura ecologică şi cultivarea de leguminoase pentru boabe pot reduce utilizarea îngrăşămintelor. Curtea a constatat însă că impactul acestor practici asupra emisiilor de gaze cu efect de seră este neclar. În schimb, finanţarea de care au beneficiat unele practici care sunt mai eficace a fost limitată.

2. Cultivarea pe turbării drenate.PAC oferă sprijin fermierilor care cultivă pe turbării drenate, în condiţiile în care acestea din urmă emit 20% din gazele cu efect de seră generate de agricultură în UE27. Deşi în cadrul dezvoltării rurale se punea la dispoziţie un sprijin pentru regenerarea turbăriilor drenate, acesta a fost rareori utilizat.

3. Agrosilvicultură şi conversia terenurilor arabile în pajişti permanente. De asemenea, conform normelor PAC, unele activităţi derulate pe terenuri reumidificate nu sunt eligibile pentru plăţi directe. În comparaţie cu perioada 2007-2013, PAC nu a majorat, în perioada 2014-2020, sprijinul oferit pentru împădurire, agrosilvicultură şi conversia terenurilor arabile în pajişti permanente.

4. Ecocondiţionalitate. În pofida nivelului sporit de ambiţie în materie de climă, normele privind ecocondiţionalitatea şi măsurile de dezvoltare rurală s-au schimbat foarte puţin în comparaţie cu perioada precedentă. Prin urmare, aceste scheme nu au oferit fermierilor stimulente pentru a adopta măsuri eficace de atenuare a schimbărilor climatice.

Schema de înverzire era preconizată să îmbunătăţească performanţa de mediu a PAC, dar impactul ei asupra climei a fost neglijabil.

Recomandări pentru Comisie

• În primul rând, Comisia să invite statele membre să stabilească o ţintă pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de sectorul lor agricol.

• Să evalueze planurile strategice PAC ale statelor membre pentru a limita riscul ca schemele din cadrul PAC să crească sau să menţină nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră generate de agricultură.

• Să se asigure că PAC oferă stimulente eficace pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de creşterea animalelor şi de îngrăşăminte, stimulente care să contribuie la atingerea obiectivelor UE în materie de climă.

• Totodată, Comisia ar trebui să introducă un sistem de monitorizare care să vină în sprijinul evaluării impactului PAC post-2020 asupra turbăriilor şi a zonelor umede şi să ofere stimulente pentru reumidificarea/regenerarea solurilor organice drenate, de exemplu prin plăţile directe, prin condiţionalitate, prin intervenţiile de dezvoltare rurală şi prin alte abordări agricole cu implicaţii pentru carbon.

• Să stabilească indicatori de monitorizare care să permită o evaluare anuală a efectului pe care măsurile de atenuare a schimbărilor climatice finanţate prin PAC 2021-2027 îl au asupra emisiilor nete de gaze cu efect de seră şi să raporteze periodic cu privire la aceşti indicatori.

• Să analizeze posibilitatea de a aplica principiul „poluatorul plăteşte” în cazul emisiilor provenite din activităţi agricole şi să îi recompenseze pe fermieri pentru absorbţiile de carbon pe termen lung.

Cu siguranţă, MADR va trebui să ţină cont de raportul Curţii Europene de Conturi, în redactarea Planului Naţional Strategic.

ZOOTEHNIA PRODUCE 50% DIN EMISII

Emisiile generate de creşterea animalelor, cauzate în principal de bovine, reprezintă aproximativ jumătate din emisiile provenite din agricultură şi au rămas stabile din 2010. Or, PAC nu încearcă să limiteze efectivele de animale şi nici nu oferă stimulente pentru reducerea acestora. Măsurile de piaţă din cadrul PAC includ promovarea produselor de origine animală, al căror consum nu a mai înregistrat nicio scădere din 2014.