Unde-i Fondul mutual pentru situaţii de coşmar? - Revista Ferma
6 minute de citit

Unde-i Fondul mutual pentru situaţii de coşmar?

Cea mai fierbinte temă a actualităţii agricole este plata despăgubirilor pentru culturile de primăvară afectate de seceta puternică din 2020. În ciuda unor promisiuni aruncate cam printre dinţi de ministrul Adrian Oros în timpul campaniei electorale de anul trecut, fermierii păgubiţi nu au primit banii, ei încasând până acum 85% din valoarea ajutorului guvernamental acordat pentru pagubele provocate de secetă culturilor de toamnă.

Secetă şi proteste

Seceta, ştim bine, a lovit încă din toamna anului 2019 şi nu s-a oprit până spre sfârşitul verii din anul următor. Din cauză că nu au primit compensaţii financiare pentru culturile de primăvară, fermierii din zona de sud-est şi est a ţării s-au revoltat, mai mult pe facebook, dar au ieşit şi la nişte proteste limitate ca participare din cauza Covid-19. Ei ameninţă în continuare cu proteste ample. Ministrul Oros şi-a primit ocări cu toptanul, în aceste manifestări ale unor fermieri fiind detectate, fireşte, şi impulsuri sau calcule de natură politică, fermierii fiind şi ei cetăţeni, nu numai antreprenori, nu-i aşa?

urmarile secetei_b

Dincolo de toate acestea, este observabilă realitatea unui eşec dureros: fermierii români şi autorităţile publice de profil nu au reuşit să se organizeze pe fundamentul legislaţiei europene în ceea ce priveşte gestionarea riscurilor!

Legea europeană e clară!

Parlamentul European şi Consiliul European au emis în 2013 un regulament comun privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA). În acest document este legiferată şi gestionarea riscurilor în agricultură.
La art. 36, sunt formulate tipurile de sprijin din bugetul european:

1. Contribuţii financiare la primele de asigurare;
2. Contribuţii la fondurile mutuale destinate plătirii de compensaţii financiare fermierilor;
3. Un instrument de stabilizare a veniturilor fermierilor.

Dintre acestea, primele două se referă în mod explicit la pierderi cauzate de fenomene climatice nefavorabile. Pe lângă efectele climatice negative, mai sunt luate în seamă şi ”izbucnirea unei boli a animalelor sau a plantelor, infestarea cu dăunători şi un incident de mediu”, toate aceste situaţii fiind subsumate noţiunii de risc în agricultură. Regulamentul 1305/2013 a fost emis în perspectiva exerciţiului financiar 2014-2020, care urma să înceapă şi care, iată, s-a încheiat anul trecut.

fond mutual Canva_b

foto: canva.com

Ce au făcut guvernele României în acest interval?

Au făcut mai nimic, până în 2018, din cauză că nu au prea fost fenomene climatice nefavorabile care să calamiteze culturile agricole şi nici molime devastatoare nu am avut până în acel an. Vremea a ţinut cu fermierii, s-au făcut recolte bogate, atât de bogate, încât fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, s-a lăudat că i-am bătut pe francezi, ajungând şi noi, iată, pe cele mai înalte culmi ale sectorului vegetal, în speţă la producţia de porumb.
În toamna anului 2017, călare pe situaţie fiind, ministrul a vorbit în dodii despre banii disponibili în PNDR pentru gestionarea riscurilor: ”avem de gând să mutăm banii prevăzuţi pentru Fondul Mutual spre alte măsuri active, de unde să poată fi atraşi de fermieri. De ce să stea acolo ca în Tabelul lui Mendeleev?!” Cum am spus, era încă foarte bine în agricultura românească, deşi colţii dezastrului se iviseră ameninţători în sectorul zootehnic, chiar în acel an, în luna august, prin apariţia primului focar de pestă porcină africană. Dar focarul acela a fost izolat şi stins prompt.

Când a lovit dezastrul…

În anul următor, dezastrul a fost, însă, total. PPA a izbucnit în aproape toată ţara, fiind omorâţi sute de mii de porci. De unde să ia ministerul condus de Petre Daea banii pentru a lupta cu molima? Una dintre cele mai importante surse de bani publici a fost chiar PNDR-ul, care avea prevăzute sume pentru gestionarea riscurilor, prin acordarea de sprijin inclusiv Fondurilor Mutuale, sublime, dar care la noi lipsesc cu desăvârşire. O parte din bani au fost redirecţionaţi către autorităţile publice, fiind instituită în beneficiul acestora sM 5.1. În cele din urmă, banii s-au dus către câteva firme private care au furnizat, către DSVSA şi alte instituţii, instalaţii de dezinfectare şi dezinsecţie, laboratoare, mijloace de transport, etc. Schema a fost de 7.500.000 euro.

Unde-s banii?

Unde s-au mai dus banii prevăzuţi în PNDR pentru gestionarea riscurilor? Aflăm din raportul anual de implementare a PNDR aferent anului 2018 că ”fondurile disponibile pentru sM. 17.2 (Fonduri mutuale), care nu a fost niciodată activată, sunt realocate către noile submăsuri (sM. 17.1, Prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor). Vedem bine, Fondurile mutuale lipsesc din ecuaţia chimică a agriculturii noastre: nu a fost înfiinţat niciun Fond mutual, care să le fie de folos fermierilor în situaţii de coşmar, cum s-a dovedit a fi anul 2020 pentru fermierii din sectorul vegetal, afectaţi de ”fenomene climatice nefavorabile”, adică de secetă.

Din toamna anului 2019, îl regăsim la minister pe Adrian Oros.
Ce a făcut ministrul liberal? A plătit din bugetul de stat despăgubiri (deocamdată 85% din valoarea totală) pentru culturile de toamnă. A urcat subvenţia, acordată tot din bugetul de stat, pentru prima de asigurare la 70% (sM. 17.1). Ce-i drept, firmele de asigurare nu se grăbesc să asigure seceta, dar poate procentul acesta le va stimula în această direcţie.
Ce NU a făcut ministrul liberal? Nu a plătit despăgubiri pentru seceta din 2020. Dar ce nu au făcut până acum nici fermierii, nici conducerile politice ale ministerului agriculturii? Nu au înfiinţat un Fond mutual, nu avem o Cameră Agricolă Naţională. Banii europeni prevăzuţi pentru gestionarea riscurilor au însumat câteva zeci de milioane de euro.

Încă nu e prea târziu!

Neorganizaţi ca să poată beneficia temeinic şi eficient de aceşti bani europeni, prin Fondul Mutual, fermierii români cer ajutoare de la bugetul de stat. E calea cea mai simplă, dar pe termen lung şi cea mai neproductivă: bravii fermieri români rămân veşnicii clienţi ai jupânilor politici, care ba le dau, ba nu le dau, după cum bate vântul pe la Bucureşti. E timpul ca fermierii români să reia efortul de a-şi aşeza interesele pe fundamentul legislaţiei europene, care prevede clar măsuri de sprijinire în caz de dezastru şi pune la dispoziţie banii necesari.

CINE este vinovat pentru că nu există o plasă de siguranţă pentru fermieri în situaţii de calamităţi naturale, inclusiv secetă? Tema fondurilor mutuale a fost dezbătută pe larg la Fermy Show Special, prima emisiune moderată de un robot, în dialog cu omul de televiziune Gabriel Gherghescu! CLICK AICI şi urmăreşte subiectul!

un articol de
STELIAN RĂDESCU

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →