Campania actuală de semănat ar putea fi ultima în care fermierii români vor putea utiliza seminţe tratate cu neonicotinoide pentru înfiinţarea culturilor de porumb şi floarea-soarelui. Votul pentru extinderea interdicţiei asupra acestor substanţelor a avut loc vineri în şedinţa Comitetului Permanent pentru Plante, Animale, Alimente şi Furaje (SCoPAFF).
Pe lângă România, alte trei state europene s-au opus aceste decizii, respectiv Cehia, Danemarca şi Ungaria, în timp ce Belgia, Bulgaria, Croaţia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, şi Slovacia s-au abţinut. În schimb, votul celorlalte 15 state – Austria, Cipru, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Slovenia, Spania, Suedia – a fost decisiv!
Interdicţia privind neonicotinoidele este prevăzută să intre în vigoare până la sfârşitul anului 2018 şi va însemna că aceste substanţe nu vor mai putea fi utilizate în agricultura de câmp, decât în sere. Argumentul principal în favoarea acestei măsuri a fost necesitatea de a proteja albinele şi insectele polenizatoare.
Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate şi siguranţă alimentară, a salutat votul de vineri: „Comisia a propus aceste măsuri cu luni în urmă, pe baza consultanţei ştiinţifice a EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară). Starea de sănătate a albinelor rămâne extrem de importantă pentru mine, deoarece priveşte biodiversitatea, producţia de alimente şi mediul înconjurător”.
Albinele şi alte insecte sunt vitale pentru producţia globală de alimente, deoarece acestea polenizează trei sferturi din toate culturile. Numărul redus de polenizatori din ultimii ani a fost pus, parţial, pe seama utilizării pe scară largă a pesticidelor. UE a interzis folosirea neonicotinoidelor în culturile înflorite care atrag albine, cum ar fi rapiţa, încă din 2013.
În luna februarie, un raport important al evaluatorilor ştiinţifici ai riscurilor din cadrul Uniunii Europene (EFSA) a concluzionat că riscul ridicat pentru albine şi alte insecte polenizatoare a rezultat din utilizarea în aer liber a pesticidelor, care contaminează solul şi apa.
Fermierii români rămân fără soluţii alternative
Interdicţia asupra celor trei neonicotinoide – clothianidin, imidacloprid și thiamethoxam – a împărţit practic Europa în două: susţinătorii venind cu argumente în favoarea protejării mediului, pe când producătorii de pesticide şi anumite grupuri de fermieri (inclusiv cei din România) au sesizat o oarecare precauţie exagerată şi lipsa de alternative.
Până la urmă, însă, cel mai mult de suferit vor avea acei agricultori care se confruntă cu o serie de dăunători foarte periculoşi, printre care şi intens mediatizata răţişoara porumbului (Tanymecus dilaticollis), care face ravagii în sudul României, şi nu numai. Fără o soluţie alternativă culturile agricole vor înregistra pierderi majore. Poate că nu azi, poate că nu mâine, dar în timp, impactul privind eliminarea acestor neonicotinoide ar putea fi vital pentru fermieri, dar şi pentru consumatori!
„Speram să nu se ajungă la o astfel de decizie finală pentru că ne aşteptam să fie mai multe abţineri la vot. Din păcate doar România şi alte trei state s-au opus deciziei, deşi mizam oarecum pe susţinerea Marii Britanii şi a Spaniei. De asemenea, ne aşteptam la o abţinere din partea Germaniei, aşa cum s-a întâmplat anterior. Este greu de apreciat ce am putea face în acest moment. O variantă credem că ar fi naţionalizarea deciziei de utilizare. Nu ştim însă cât de fezabilă este ea. Aşteptăm să vedem şi poziţia autorităţilor române„, ne-a declarat în exclusivitate Alina Creţu, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR).