La jumătatea anului trecut, Reforma – modernizarea statului român în termeni oficiali – a intrat şi în codru. Valerian Solovăstru, directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, declara, anul trecut, că reorganizarea regiei urmăreşte detaşarea activităţii de administrare a pădurii de stat de prestaţiile sociale şi anume: întreţinerea hergheliilor, administrarea parcurilor naţionale sau a fondurilor forestiere private.

Vestea că herghelia din judeţul Galaţi se va desfiinţa a venit la trap în media locală – preluată mai apoi şi de presa centrală, punând pe jar autorităţile locale.

Într-o informare prezentată în şedinţa Colegiului Prefecturii Galaţi din luna februarie a.c. se arată că: ”în vederea eficientizării activităţii hergheliilor şi depozitelor de armăsari din cadrul regiei a fost luată măsura comasării acestora prin mutarea/transferul efectivelor conform Hot. nr. 6/22.06.2011 a Consiliului de

Administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva. Efectivul aferent “turmei de bază” a Hergheliei Tuluceşti a fost transferat la Herghelia Cislău din cadrul Direcţiei Silvice Buzău (Anexa nr. 2 – Proces verbal de predare-primire nr. 499/ 08.12.2011 – 45 cabaline de rasa Gidran)”.

Pe pistele de încercare, la galop – ovăzul!

În momentul de faţă, Herghelia Tuluceşti a rămas cu grajdurile goale, cu efectivul de tineret – un nucleu de animale în vârstă de până în trei ani şi cam atât! Caii de patrimoniu – cu director cu tot, au fost transferaţi la Herghelia Cislău, din cadrul Direcţiei Silvice Buzău. La secţia de cabaline din Tuluceşti a rămas un specialist în „dresarea” ovăzului şi a altor ierburi furajere.

„Reorganizarea Hergheliei Cai de Rasă Tuluceşti nu este singulară, ea face parte dintr-o notă privind reorganizarea tuturor hergheliilor şi depozitelor de armăsari din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva care a fost aprobată de consiliul de administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva încă din luna a şasea 2011. Şi acum suntem, practic, într-un grafic de punere în aplicare a acestei hotărâri.

Care, repet, în primul rând, nu urmăreşte desfiinţarea Hergheliei de la Tuluceşti, ci o reorganizare a acesteia şi a tuturor hergheliilor din ţară”, ne-a declarat Gheorghe Luca (foto), purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Galaţi.

Reprezentantul Romsilva a risipit speculaţiile potrivit cărora ar exista un interes imobiliar pentru cele 540 ha de teren arabil, aflat în zona Hergheliei Tuluceşti şi în administrarea Direcţiei Silvice Galaţi. Acesta nu are nici un substrat, întrucât suprafaţa respectivă se află în domeniul public al statului şi nu poate face nici măcar obiectul unei concesiuni. Deci, în continuare, atâta timp cât terenul va rămâne la Romsilva, prin cultivarea cu plante agricole şi furajere, va asigura necesarul de hrană şi pentru celelalte 17 herghelii din ţară.

Ca şi până acum, suprafaţa arabilă va fi cultivată cu plante perene şi anuale, îndeosebi cu porumb, lucernă, borceag, orz şi ovăz.

Când Direcţia duce calul în spate

Herghelia este una din marile “poveri” ale Direcţiei Silvice Galaţi, recunoscută şi prin adresa din data de 20.01.2012 către Instituţia Prefectului: „Probleme deosebite întâmpinăm în valorificarea cabalinelor care sunt destinate vânzării, datorită inexistenţei unei pieţe active a calului.

Chiar dacă Herghelia Tuluceşti se află în apropierea pădurii Gârboavele, aceasta nu este suficient cunoscută la nivelul municipiului şi judeţului Galaţi. Amplasarea, infrastructura insuficientă şi problematica specifică lucrului cu cabalinele fac din Herghelia Tuluceşti un obiectiv puţin atractiv pentru locuitorii Galaţiului”.

Poliţia, pe cai mari

La începutul acestui an, conducerea Direcţiei Silvice Galaţi a ofertat la Consiliul Judeţean Constanţa un număr de 15 cabaline din rasa Gidran, preţul fixându-se în jurul a 6.200-6.300 lei exemplarul, pentru a fi achiziţionate de Poliţia Călare Rurală din cadrul Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică Constanţa.

Analiză la… „iepecriză”!

„Condiţiile economice şi sociale au impus dintotdeauna, în mod corespunzător, o continuă adaptare a tuturor sectoarelor de activitate. Aceste aspecte nu pot fi ocolite nici de către sensibilul sistem de creştere, ameliorare şi conservare a raselor cabaline în cadrul hergheliilor şi depozitelor de armăsar de stat.

O echipă de lucru, reunind specialişti din MADR, ANARZ, USAMV Bucureşti, ANSVSA şi ai Romsilva, a analizat, la începutul anului trecut, situaţia secţiilor de creştere a cabalinelor, în condiţiile economice actuale, şi a înaintat un set de propuneri privind reorganizarea hergheliilor şi depozitelor de armăsari.

Transferarea unei rase dintr-o secţie de creştere a cabalinelor în alta nu presupune desfiinţarea secţiilor din punct de vedere juridic, ci doar modificarea structurilor pe rase, pe categorii sau ponderea unor activităţi specifice creşterii cabalinelor.

Astfel, secţiile de cabaline, cu un efectiv mai redus prin defluirea unor rase spre alte secţii, vor avea o pondere mai mare în activitatea de producere a furajelor pentru acoperirea deficitului altor secţii sau pentru valorificarea pe piaţă, iar unele secţii vor funcţiona preponderent ca depozite de armăsari de montă publică”.

Economie prin tăieri pe (de) capete

„Impactul economic pozitiv se va realiza prin: creşterea suprafeţelor agricole destinate producerii şi valorificării furajelor, reducerea efectivelor la unele rase de cabaline, creşterea efectivelor în condiţii similare zonelor de formare a raselor, reducerea personalului din sectorul zootehnic”.

Infrastructură incompletă

„În cazul efectivului de Gidran de la Herghelia Tuluceşti soluţiile propuse au fost: transferul temporar al acestuia la Herghelia Cislău, precum şi reorganizarea activităţii ca fermă de producţie vegetală şi producţie de furaje pentru secţiile de cabaline cu deficit.

Între cele mai importante cauze care au determinat identificarea soluţiilor amintite mai sus pot fi enumerate: infrastructura incompletă a acestei herghelii, care a creat disfuncţionalităţi în desfăşurarea tehnologiei de creştere şi ameliorare a cabalinelor”.

O fermă de rasă fără casă!

„Herghelia Tuluceşti a fost populată relativ recent, în anul 1998, într-un moment în care lucrările de construcţie şi de modernizare nu au fost încheiate, astfel încât să satisfacă exigenţele desfăşurării tehnologiei de creştere, exploatare şi ameliorare a cabalinelor specifice unei ferme de elită.

Astfel, Herghelia nu dispune de elemente esenţiale: adăposturi pentru tineret în creştere, secţii separate pentru adăpostire, păşunat şi mişcare, piste amenajate pentru antrenamentul, testarea tineretului în dresaj, spaţii şi construcţii suficiente pentru depozitarea furajelor, lipsa unui sediu administrativ şi altele”.

Precizări ROMSILVA

La solicitarea revistei „Ferma”, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva vine cu unele precizări în legătură cu transferul efectivului de cai Gidran de la Tuluceşti la Herghelia Cislău. Redăm câteva paragrafe din adresa cu nr. 20.967/08.02.2012, cu menţiunea că intertitlurile ne aparţin.

HERGHELIA CAI DE RASĂ TULUCEŞTI

… a fost înfiinţată în 1989 şi populată în perioada 1998-2004 cu efective transferate de la Rădăuţi pentru a asigura creşterea, exploatarea, ameliorarea şi menţinerea rasei Gidran. Anul trecut, efectivele înregistrau 165 de animale, cu un nucleu de reproducţie de 32 de iepe-mamă, patru armăsari pepinieri, la care se adăugau încă un nucleu pentru monta publică, folosit, îndeosebi, la ameliorarea raselor de cai din gospodăriile populaţiei. Fondul de patrimoniu numără 45 de cabaline, un tezaur genetic de o valoare inestimabilă.