De ce e nevoie să existe şi să funcţioneze acest sistem? Pentru a putea fi aplicate grilele utilizate în UE la clasificarea carcaselor de carne, pentru a îmbunătăţi transparenţa pieţei şi pentru a stabili preţuri de piaţă comparabile pentru carcase atât la nivel naţional, cât şi european. Pe baza acestor statistici, Comisia Europeană decide măsurile de piaţă şi aplică măsurile de intervenţie. O astfel de bază de date, realizată la nivelul fiecărui stat membru şi constituită apoi la nivel comunitar, este un fel de oglindă a preţurilor din piaţă. Ştim în fiecare săptămână cum evoluează preţurile la poarta abatorului, dar şi preţul mediu al carcaselor livrate de abator pe lanţul comercial. Personal am mai scris despre aceste preţuri, folosind ca sursă siteul www.ccceurop.ro, administrat de Comisia pentru Clasificarea Carcaselor (CCC).
Ce importanţă au noile reglementări pentru crescători?
La art. 4, (2) lit. a) stă scris: ”Furnizorii/crescătorii de animale persoane fizice sau juridice, ca unităţi de raportare asimilate, după caz şi ca operatori economici, negociază şi stabilesc de comun acord cu abatorul preţurile pentru tranzacţia comercială a animalelor şi au obligaţia de a înregistra corect acest preţ în documentele contabile: factură, filă/file din carnetul de comercializare, aviz de însoţire, astfel încât acest preţ să fie preluat şi înregistrat corect în rapoartele de clasificare”. E aşa de frumos scris! In realitate abatoarele fixează preţul, nu prea există negocieri cu fermierii. Desigur, noile reglementări necesită o atenţie mai mare din partea noastră, a jurnaliştilor. Deocamdată am semnalat că MADR ”pregăteşte ceva”, ca să folosesc o expresie dintr-un film al lui Mircea Daneliuc, urmând să revin asupra subiectului într-un număr viitor al revistei Ferma.
COMISIA PENTRU CLASIFICAREA CARCASELOR
CCC este o organizaţie ”cu personalitate juridică, neguvernamentală, de interes general şi de utilitate publică, apolitică, formată din reprezentanţi ai asociaţiilor crescătorilor de porcine, bovine şi ovine, ai patronatelor şi ai organizaţiilor profesionale ale procesatorilor de carne, ai comercianţilor, ai MADR şi ai altor autorităţi ale administraţiei publice locale, după caz, cu respectarea legislaţiei în vigoare în domeniul conflictului de interese”. CCC funcţionează din 2004, dar clasificarea (operaţiunea de evaluare a calităţii carcasei, în funcţie de raportul dintre cele trei componente majore: carne, grăsime şi oase ) a început la porcine în 2006, iar la bovine în 2007.
Comisia a funcţionat, aşadar, cu un statut aprobat în 2004, modificat ultima oară în 2015, prin OG nr. 35, care a scos CCC de sub autoritatea ANZ şi a trecut-o sub conducerea Direcţiei monitorizare, inspecţii, verificare şi control, din cadrul MADR. La art. 5 al acelei OG din 2015 era stipulat că ”funcţionarea sistemului de clasificare a carcaselor de bovine, porcine şi ovine, monitorizarea şi raportarea preţurilor acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în conformitate cu prevederile regulamentelor europene şi cu deciziile autorităţii competente din acest domeniu, respectiv Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”. Aşadar, abia după trei ani au reuşit funcţionarii MADR să conceapă proiectul de HG privind funcţionarea sistemului de clasificare a carcaselor de porcine, bovine şi ovine.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 13/218 (ediţia 1-14 august 2018)
