„Noi încercăm să ne ghidăm după colegii din Insula Mare a Brăilei. Aici facem foarte multe furaje – avem 300 ha de culturi furajere, pentru efectivul nostru de animale”, a declarat Vasile Iacob, inginer şef producţie vegetală în cadrul TCE 3 Brazi.

Cerealierele de toamnă au dat producţii bune

În ferma de la Zăneşti orzul a dat o producţie de 6.900 kg la hectar, în timp ce la grâu s-a obţinut o medie de 6.000 kg la hectar. Producţia bună recoltată la cultura grâului este motivată de faptul că în toamnă s-a folosit o cantitate mai mare de sămânţă, din cauza secetei. „S-au folosit până la 260-270 kg de sămânţă la hectar faţă de anul precedent, când s-a mers cu 220-230 kg/ha”, a explicat reprezentantul TCE 3 Brazi.

3.800 kg de porumb/ha

„La cum arată acum porumbul, sperăm să obţinem 3.800 kg la ha porumb de sămânţă. La un preţ de 2,6 lei, ar însemna un venit net de aproape 100 milioane lei vechi la hectar, cu un profit de aproximativ 70 milioane lei vechi la hectar. Deci este foarte rentabil”, a declarat, optimist, reprezentantul TCE 3 Brazi.

Porumbul este o cultură de bază pentru TCE 3 Brazi în judeţul Neamţ, la ferma Zăneşti fiind cultivate aproximativ 450 ha cu loturi de hibridare şi 200 ha de porumb boabe, potrivit reprezentantului firmei. „Obţinem an de an de la 10.500 până la 11.000 kg boabe la hectar”, a precizat Vasile Iacob.

Venitul pe hectar rămâne la nivelul anului trecut

La cultura de sfeclă este estimată o producţie de peste 60.000 kg la ha. Pentru floarea soarelui, unde am folosit un hibrid de la Pioneer, în urma evaluării culturii la sfârşitul lunii iulie, producţia estimată este de circa 3.800 kg la ha.

„Prin comparaţie cu anul trecut, producţia şi culturile sunt sensibil mai mici, dar se compensează cu preţul de livrare, care este mult mai mare faţă de 2011, ceea ce face ca veniturile pe ha să se menţină cam la acelaşi nivel”, a precizat Vasile Iacob.

În ceea ce priveşte cultura de soia, reprezentanţii firmei aşteaptă producţii de 3500-3600 kg, recolte obţinute, de altfel, constant la această specie.

Cartoful – cultura problemă în 2012

“Singura cultură care o să ne facă probleme e cea de cartof, din cauza temperaturilor foarte ridicate, în ceea ce priveşte germinaţia. Cartoful a pornit foarte bine. Avea câte 10-15 tuberculi în cuib, dar acum sunt de dimensiuni mici.

Deci o să avem probleme cu calitatea lor comercială”, a explicat inginerul Vasile Iacob. „În trecut, luam super elită de la Braşov şi făceam clasă A, clasă B şi însămânţam aici. Acum luăm din Germania cartofi foarte buni, dar am adus în România, cu ocazia aceasta, şi dăunători de carantină”, a explicat Iacob.

În ciuda problemelor generate de secetă, toate culturile TCE 3 Brazi din judeţul Neamţ sunt pe profit anul acesta, rentabilitatea fiind afectată doar în privinţa cartofului, unde s-au cheltuit 90-100 milioane lei vechi la ha, în condiţiile în care nu se ştie dacă producţia va ajunge la 15 tone la ha.

La grâu s-au cheltuit în jur de 32 milioane lei vechi/ha, la cereale – cam 30-32 milioane lei vechi/ha, la sfeclă – aproximativ 70 milioane lei vechi/ha, la soia – circa 27 milioane lei vechi/ha, iar cu porumbul de sămânţă s-au cheltuit 26 milioane lei vechi/ha.

Spre deosebire de cartof, sfecla de zahăr are o evoluţie bună. „Noi sperăm ca în anii viitori să cultivăm o suprafaţă mai mare de sfeclă. În fiecare an cultivăm 300 ha, dar vrem să ducem la 500 ha de sfeclă, pentru că la o producţie de peste 40 tone la hectar, este o cultură rentabilă”, a declarat Vasile Iacob.

Ploaia – singura sursă de apă pentru culturi

Problema irigaţiilor a afectat într-o oarecare măsură şi judeţul Neamţ, cu toate că aici seceta n-a calamitat culturile atât de tare cum s-a întâmplat în sudul ţării. La exploataţia TCE 3 Brazi nu există sursă de apă, cu excepţia apei de ploaie.

În anul 1990, exista un proiect de irigaţii din canalul Bistriţa, dar a fost abandonat. „Noi ne-am gândit ca în anii următori să folosim 3 pivoţi pe care i-am achiziţionat deja. Poate găsim şi alte soluţii, în special pentru cultura cartofului, unde avem în program ca în anul următor să putem iriga 100 ha de cultură”, a precizat Vasile Iacob.

Acesta a menţionat că pentru un management bun al apei în sol, după recoltarea grâului, se fac numai prelucrări superficiale ale solului.