Astfel, în standurile pavilionului central au fost expuse seminţe, îngrăşăminte, soluţii pentru protecţia plantelor, produse agroalimentare certificate bio şi tradiţionale, rezultatele cercetării agricole româneşti, iar pe platformele exterioare au fost etalate utilaje şi maşini agricole menite să realizeze lucrări de eco-agricultură. Alăturat, ovine de elită ale crescătorilor băcăuani. De toate acestea s-au bucurat peste două mii de vizitatori.
Deschiderea oficială a evenimentului a fost făcută de ministrul Agriculturii, Petre Daea, care a trecut în revistă standurile, prilej cu care s-a întreţinut cu expozanţii, cu presa şi cu vizitatorii.
Să trecem în revistă câţiva antreprenori în sectorul bio.

Salvarea vine din… Cerul biblic!?

La „Farmacia naturii, o bogăţie de ceaiuri ecologice, amestecuri pentru tratament, pernuţe, comprese, săculeţi, uleiuri, condimente. „Avem o experienţă bogată; din anul 2001 facem cercetare în agricultura ecologică. Suntem colaboratori cu multe staţiuni din zonă şi oferim o alternativă celor care vor să fie sănătoşi. Se spune că sănătatea trebuie păstrată de tânăr, iar cămaşa de nouă”, ne-a declarat Iuliana Barbu, administratorul companiei.
Apoi ne-a arătat o minunăţie. „Avem ceva fantastic, Salv 7, un extract uleios din şapte plante biblice, selectat să fie verificat în Japonia la un spital de oncologie pentru a se testa forţa extraordinară antioxidantă a produsului, ce poate să devascularizeze tumori. Salv 7 are în compoziţie plante din agricultura ecologică: cimbru (iarba fericirii), cimbrişor (antibioticul săracului), busuioc (regele plantelor), salvie (planta care salvează vieţi, despre care se spune de ce să mori dacă ai salvia în grădină), mentă (planta cu 100 de virtuţi), melisa (leac pentru memorie şi reîntinerire) şi isop (iarba sfântă). Vrem să oferim o alternativă la medicamente, care pot fi toxice. Un ceai bio se poate administra începând cu vârsta de un an, dar şi pentru mămicile gravide”, ne-a asigurat Iuliana Barbu.

Produse tradiţionale din Ghimeş
Alăturat, un stand cu produse tradiţionale ale gospodarilor din comuna Ghimeş, unde observ un vizitator care gustă o bucăţică de caş. Doina Marian, reprezentanta producătorilor, avea spre vânzare o serie întreagă de produse din lapte: brânză de vacă, frământată, topită, caş tradiţional, unt, smântână, caşcaval afumat, maturat la trei şi la şase luni, produse din carne de porc: muşchi, slănină, salam, pastramă, cârnaţi, dar şi pâine albă cu cartofi sau neagră, coaptă la vatră. „Noi avem un magazin în Ghimeş unde se găsesc toate aceste bunătăţi; sunt mulţi crescători de animale în comună şi îi ajutăm să-şi vândă produsele pe care le realizează în gospodărie”, ne-a declarat ghimeşeanca.

Produse cu dedicaţie specială: Londra!
La intrarea principală, am remarcat o expoziţie bine garnisită cu produse tradiţionale. Familia Aichimoaiei, din Comăneşti, a pregătit special pentru acest eveniment: unt de oaie, un produs rarisim, brânză în coajă de brad, caş de capră, brânză de burduf, caş de oaie, pastramă de porc, de oaie… ”E primul eveniment la care participăm, vrem să ne cunoască lumea. Anul viitor vom deschide un magazin de prezentare şi desfacere în Bacău”, ne-a declarat Carmen Aichimoaiei.
Alături, soţul, Daniel, a adăugat: „Tot ce vedeţi aici provine din ferma noastră de 800 de oi, câteva sute de capre, 70 de vaci, porci. Trebuie s-o spun cu regret că produsele noastre sănătoase nu sunt bine apreciate la noi. Am fost plecat câţiva ani în Anglia. De 6 ani vindem în Londra produsele pe care le vedeţi. Livrăm săptămânal, pe bază de comandă. La mijlocul verii trimitem undeva la 300 kg de brânzeturi. De exemplu, aici caşul de capră este undeva la 12 lei kilogramul, iar la Londra 35-40 lei/kg, după scăderea cheltuielilor de transport!”

Cercetarea agricolă e bine poziţionată în zona eco
SCDA Secuieni (Neamţ) era prezentă cu plante medicinale şi aromatice, cultivate în sistem ecologic. Mi-au atras atenţia: pătlagina, negrilica, lavanda, menta, armurariul, şofrănelul, Echinacea şi isopul. La SCDA Secuieni se află 42 de specii de plante şi aproape 2 ha sunt destinate culturilor eco. La brevetare se află un nou soi de cânepă monoică şi o tehnologie de cultivare pentru Echinacea. Un proiect de cercetare are ca obiect de studiu speciile: armurariu, coriandru, siminichie şi mătăciune.
Alături, SCDL Bacău. Pe o masă unde erau expuse valoroasele creaţii ale cercetătorilor, tronau pepenele galben Briliant, ardeiul lung Siret şi Ionel, ardeiul gras Ceres, Dariana Bac, Dariochea, ardeiul gogoşar Creolica şi Creola, tomatele Unibac şi Bacuni, ardeiul Iute Delicios… „Cred că nu este o specie legumicolă la care noi să nu avem acoperire, cel puţin un soi brevetat. Spre omologare avem câteva linii de tomate şi de ardei gras. Sunt nişte proiecte la care noi ne-am angajat să scoatem soiuri noi şi umblăm la timpurietate, la calitate, la aromă, la gust, la ce ne solicită piaţa”, ne-a declarat cercetătorul Silvica Ambăruş.

Viermii cei… neadormiţi!
Am ajuns şi la standul firmei BioHumusSol din Buzău. “Deţinem cea mai mare fermă de vermicompost din UE. Suntem atestaţi ca cei mai mari producători de humus, baza agriculturii, elementul de referinţă care stabileşte clasele de fertilitate a solului. Avem opt produse care întregesc toată gama tehnologiilor agricole, de la tratament seminţe (Biosem produs natural 100%), la biostimulatoare, gen Biohumussol (denumirea generică pentru îngrăşământul natural obţinut prin vermicompostare – compostarea/înghiţirea şi transformarea gunoiului de grajd de către râmele roşii de California în humus) şi până la produsele de protecţie fitosanitară: Bioprotekt (insecto-fungicid), Bioinsekt şi Neemex (ambele insecticide ecologice naturale)”, ne-a declarat George Robu, „brand managerul” companiei.

Făină şi mălai
AgranoLand, din Vrancea, a prezentat câteva sortimente de făină bio şi naturală, fără amelioratori, coloranţi sau alţi componenţi chimici. Compania deţine o moară de făină de ultimă generaţie – marca OCRIM (Italia) certificată ecologic, cu o capacitate de procesare de 24 tone/24 ore, care procesează făină bio naturală doar din cereale din producţie proprie, atent selecţionate şi cu parametrii optimi de panificaţie. Am remarcat în fugă făina ecologică de grâu Spelta (o cereală străveche, rudă cu grâul comun), albă (650) de panificaţie şi dietetică (integrală) şi alte trei sortimente de făină bio de grâu comun, albă superioară (550), de patiserie şi dietetică, alături de mălaiul din porumb sticlos.

„DulCEAŢA” din învăţământ, ca o zacuscă deMENTĂ!
Unul dintre cele mai… dulci standuri! Sub brandul „Dulceţica mamei”, Gabriela Silişteanu, producător din Hemeiuş (Bacău), avea o serie întreagă de dulcegării: de la dulceaţa de nuci verzi, de cireşe albe amare, cireşe cu mentă şi până la dulceaţa din ceapă roşie caramelizată, de lime cu ghimbir sau dulceaţa de ardei foarte iute. Alături, borcănele cu dulceaţă fără zahăr, siropuri, gemuri, magiunuri şi cinci sortimente de zacuscă (vinete şi ciuperci) şi aperitiv picant de gogoşari.
“Avem şase ani de când ne-am apucat de dulceţurile astea şi de zacuşti. Sunt învăţătoare, motivaţie din partea şcolii româneşti să muncim. Avem o microlivadă, o grădină de legume de unde ne procurăm materia primă pe care o procesăm tradiţional. Vin doar aici, că nu-mi permite timpul să mă deplasez la alte târguri. La afacerea de familie, mă ajută soţul, care este pasionat de bucătărie, mama mea, cea mai pricepută în zacuscă, şi băiatul student la ingineria produselor alimentare. Aş vrea ca la anul să promovez cinci produse remarcate şi de specialiştii din MADR: dulceaţa din ardeiul iute, zacusca şi dulceţurile din trandafiri, din cireşe albe amare şi cea din cireşe negre amare”, ne-a declarat Gabriela Silişteanu.
Am încercat o „dulcegărie” întrebând: cum se împacă „dulCEAŢA” de ardei „iute” din învăţământ cu cea amară de pe piaţa produselor eco? Răspunsul a fost pe măsură: ca o zacuscă picantă sau ca o dulceaţă „deMENTĂ!”

PĂMĂNTUL E ÎMPRUMUTAT DE LA COPIII NOŞTRI!
„În urmă cu patru ani, am devenit vicepreşedintele Asociaţiei Române pentru Agricultura Durabilă, care acum are 20 de membri, societăţi comerciale, şi aproape 20 de experţi, cercetători şi universitari. Împreună susţinem dezvoltarea sistemului de producţie ecologică în agricultură, manifestăm pentru a avea un pământ sănătos pentru un viitor sănătos! Pentru că, aşa cum spunea Alvin Toffler «Pământul nu l-am moştenit de la părinţii noştri, ci îl avem împrumutat de la copiii noştri! Şi atunci ce lume construim!? Ce lume lăsăm?!» Aşa că m-am gândit să organizăm un eveniment unic în România, în Bacău, la care să ne strângem toţi cei implicaţi în agricultura ecologică. A fost un început într-un domeniu de viitor. Ca organizator şi ca expozant pot spune că a fost o reuşită. Am constatat un interes major din partea unor fermieri pentru utilajele din agricultura ecologică, chiar foarte multe din utilajele expuse au fost vândute, mai ales cultivatoarele pentru cultura de grâu ecologic. A doua ediţie a târgului o vom organiza în luna septembrie anul viitor”, ne-a declarat Marius Caşiş, manager Arterius Business.

„AGRICULTURA ECOLOGICĂ – REALITĂŢI ŞI OPORTUNITĂŢI”
Conferinţa cu tema din titlu a constituit o platformă de discuţii în care s-a conturat necesitatea ca producătorii din acest domeniu de nişă şi de viitor să conclucreze concertat, iar agricultura bio să-şi găsească propria identitate, să-şi joace propriul rol şi să fie mult mai susţinută prin măsuri guvernamentale. În acest format, au susţinut prelegeri şi prezentări Ion Toncea, de la INCDA Fundulea, Oana Mârzan şi Iulian Dobre de la SCDA Secuieni, Mihai Rausser, managerul Väderstad România, Laura Dosoftei, expert agri-eco, administrator Optim Agro Total, Octavian Matei, şef de departament la Titan Machinery România, Marius Caşiş, manager Arterius Business, şi reprezentanţi ai unor producători de substanţe şi tehnologie pentru agricultură de la Lithovit – Timişoara şi Grain Bags din Piatra Neamţ.

 Un articol publicat în revista Ferma nr. 20/203 (ediţia 15-30 noiembrie)