Chiar din prima zi (30.03.2019), aleea din Piaţa Centrală, destinată acestui eveniment, a fost neîncăpătoare pentru mulţimea de vizitatori, cei mai mulţi dintre aceştia dorind să cumpere un borcan de miere naturală direct de la producător.

La Galaţi, miere de… Cluj!
Mare forfotă. Cu greu ne-am făcut loc prin mulţime. Ne-am oprit în faţa unui stand destul de încărcat unde muşteriii se adunaseră ciorchine. Din judeţul Cluj a venit la Galaţi, cu produse apicole, familia Tothpal (Melania şi David). Într-o „fereastră” de vânzare, am purtat o scurtă conversaţie. „Este al treilea an de când suntem prezenţi la Târgul Apicol de la Galaţi cu tot ce producem în stupină. Avem o prisacă formată din 50 de stupi, în satul Rediu, comuna Aiton, situată la 30 km de Cluj-Napoca. Prezentăm la stand sortimente de miere de salcâm, de mană, de tei, de rapiţă şi polifloră. Expunem polen uscat, bomboane cu miere, lumânări din ceară, amestecuri de miere cu diferite plante (mugur de bard, cătină), remedii naturale pentru diferite afecţiuni: prostată, răceală şi gripă, viermişori…”, am aflat de la Melania Tothpal.
Apicultorul din Cluj a continuat: „Fiecare an în apicultură este foarte diferit, dar 2018 a fost bun pentru noi. După iernare, am avut câteva pierderi de familii de albine, dar au fost în limitele tehnologiei de creştere. Noi rămânem la 50 de stupi, că nu putem mai mult. În pastoral mergem la Valea lui Mihai, din judeţul Bihor şi la Turda, la culesul de rapiţă. Produsele noastre le vindem în târgurile care se organizează în diferite colţuri ale ţării şi în pieţele locale”.

În lipsa rapiţei, culesul sare direct la salcâm
În timp ce ne plimbam printre standuri, am oprit doi vizitatori care târguiseră câte ceva. Se vedea că erau apicultori. „Am cumpărat un capsator de rame, capse, o mască şi produse pentru tratamentele apicole. Stupina mea este la Vlădeşti, la 45 de km de aici. Nu am mai mult de 50 de colonii de albine. Anul a fost deosebit de prost! Puţina miere obţinută am vândut-o mai mult de acasă. Ce a rămas, am dus la piaţă, la en gross; am vândut la preţul pieţei, că nu puteam mai mult!”, ne-a declarat Apostol Huzum, apicultor, în vârstă de vreo 60 de ani. Ne spune că a lucrat în Combinatul Siderurgic, de unde a ieşit la pensie. Acum se ocupă şi de albinărit. „Primul cules va fi cel de la rapiţă, dar nu sunt câmpuri cultivate în zonă, aşa că sar direct la salcâm. Sunt trupuri de pădure în apropierea satului”, a explicat crescătorul de albine gălăţean.

Mierea extrasă cu… jumătate de măsură!
Alături de Apostol Huzum se află nepotul său, Gheorghe Gheonea. Nu se întorcea de la Târg cu mâna goală. „Am cumpărat nişte izolatoare pentru mătci şi câteva rame pentru stup, pentru că preţurile în târg sunt mai bune decât la magazinele apicole”, a susţinut apicultorul. Locuieşte în aceeaşi comună, Vlădeşti, şi are puţin peste 50 de familii de albine, amplasate undeva pe vale, în lunca Prutului, în apropiere de râu. După cum ne spune, nu a avut parte de un an apicol bun, din cauză că ”la salcâm a fost extraordinar de cald şi floarea s-a uscat, iar la floarea-soarelui au fost ploi abundente… Aşa că nu am extras atâta miere cum extrăgeam în anii anteriori, ci cam la jumătate dintr-un an normal”, a explicat Gheorghe Gheonea.
Cei doi apicultori nu sunt înscrişi în nici o asociaţie de profil! Au fost odată membri ACA, dar au considerat că dădeau banii degeaba, fără să beneficieze de mare lucru, şi s-au retras!

Mierea de salcâm parfumată e foarte căutată
Ne-am oprit la un stand unde o tânără oferea clienţilor lămuriri cu privire la produsele expuse. Se numeşte Alexandra Vieru şi este din Galaţi. „Avem la vânzare mai multe sortimente de miere; de la rapiţă, care este primul cules, şi până la mană, o miere de toamnă. Preţurile încep de la 20 lei kilogramul de polifloră şi cel mult 30 lei/kg, mierea de salcâm şi cea de mană”, a susţinut tânăra comerciantă.
Tatăl său, Ionel Vieru, este de 25 de ani un pasionat apicultor. Are în îngrijire aproximativ 150 de familii de albine. Nu au fost probleme deosebite la iernare cu harnicele lucrătoare. Stupina se află în comuna Schela, o aşezare din împrejurimile Galaţilor. Încă nu s-a decis să plece cu stupii în pastoral. „Dar o să mergem în zona Vizantea-Livezi din judeţul Vrancea pentru culesul la salcâm, la Luncaviţa, peste Dunăre, în judeţul Tulcea pentru tei şi în Insula Mare a Brăilei la floarea-soarelui”, a precizat tânăra apicultoare. Potrivit acesteia, anul trecut culesul la salcâm a fost deficitar şi s-a făcut foarte puţină miere. Este cea mai căutată de cumpărători.

Procesatorii cumpără mai ieftin din străinătate
La unul dintre primele pavilioane stăm de vorbă cu Matei Saizu, fondatorul şi organizatorul acestui eveniment. „Suntem la ediţia a X-a a Târgului Apicol Galaţi, care sper să fie şi anul acesta aşa cum ne-am propus, o reuşită din toate punctele de vedere. Au răspuns invitaţiei noastre peste 60 de producători din toată ţară, dar şi vreo câţiva moldoveni de peste Prut, cu tot felul de produse”, ne-a declarat apicultorul.
Când am adus vorba despre preţul mierii, discuţia s-a… înveninat niţel. „Noi căutăm să ne vindem mierea noastră şi produsele apicole, deoarece procesatorii, care până acuma ne cumpărau mierea la un preţ cât de cât bunişor, acum o iau de peste graniţă. O fi mierea bună (din import – n.r.), nu comentez, dar preţul este foarte mic şi noi nu prea ne scoatem cheltuielile, dacă o dăm la preţul la care cumpără ei. Spre exemplu, mierea de peste Prut, din Moldova, ajunge cu 7 lei kilogramul, din Ucraina, cu 6,50 lei/kg, cea din China ajunge cu 8 lei/kg în port la Constanţa. {i cum pot procesatorii să o ia pe a noastră cu banii ăştia? Dacă ar fi să stau cu stupii în curte, cum fac moldovenii sau ucrainenii, mi-ar conveni şi mie să scot mierea la preţ mic, dar eu trebuie să fac pastoral şi avem destule cheltuieli”, a susţinut Matei Saizu.

Marian MUŞAT

ETERNA POVESTE: APICULTORI VS. AGRICULTORI
Apicultorul Matei Saizu este indignat că agricultorii nu anunţă la timp când aplică tratamentele fitosanitare. Din această cauză mor coloniile de albine. „O ducem foarte greu în privinţa chimicalelor cu care se stropesc plantele pe câmp! Agricultorii tratează să-şi facă recolta, nu anunţă ce substanţe folosesc; noi ne ducem cu albina şi ne trezim cu mortalităţi în stup. Am avut destule cazuri în această iarnă”.
Potrivit lui Matei Saizu, culesul de rapiţă va fi cu probleme; culturile sunt întârziate din cauza secetei din toamnă. {i nici biodieselul care se extrăgea din rapiţă nu se mai caută. „E foarte puţină rapiţă însămânţată, aşa că până la salcâm, trebuie să ne ducem târâş-grăpiş prin livezi. Salcâmul nu se ştie dacă o fi afectat de lipsa de ploaie şi de gerurile iernii trecute”, şi-a arătat temerile apicultorul. Culesul la salcâm îl va face în pădurea de la {erbăneşti, unde are stupina cu cei aproape 80 de stupi, iar la salcâm 2, de obicei urcă la munte în Vrancea sau la Bacău. „La tei mă duc la Luncaviţa, peste Dunăre, la floarea-soarelui, prin Brateş. În Insula Mare a Brăilei nu mă pot deplasa, că s-au făcut contractele pentru rapiţă prin luna februarie şi, apoi, s-a redus suprafaţa cultivată”, a precizat crescătorul de albine.

Maricel Floricel Dima, subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii: „Am venit în calitate de invitat, dar şi de mic apicultor. Deţin 10 stupi la o fermă lângă pădure, undeva în judeţul Galaţi. Albinăritul îl fac mai mult din plăcere şi nu din altceva. Cunosc de foarte mult timp familia Saizu, sunt apicultori vestiţi. Matei este iniţiatorul acestui târg de la bun început şi dacă vedem animaţia de astăzi şi numărul mare de standuri, înseamnă că succesul este garantat, aşa cum a fost şi în anii trecuţi”.