Szőcs József a avut anul acesta cheltuieli de 40.000 lei/hectarul de cartof și producții mai mici cu până la 40% față de un sezon normal.
Când seceta LOVEȘTE LA… TUBERCUL!
În județul Covasna, producătorii de cartof se pregătesc de recoltare. Seceta a lovit tare la… tubercul, iar prețurile de valorificare scăzute, în sincron cu costurile de producție tot mai ridicate, afectează marja de profit.
„E un an dificil, cu provocări. Producțiile, după mine, o să fie cam la 60% față de anii obișnuiți, când produceam în medie între 30 și 40 tone/ha. Fizic, ar veni cam 20-23 sau la anumite soiuri și chiar sub 20 de tone de cartof la hectar”, susține inginerul Szőcs József, din Sânzieni, Covasna.
„Trebuie regândită toată tehnologia de producere a cartofului. Nu o să avem cantități mari pentru că așa au fost condițiile, este secetă și posibilitățile de irigare la noi sunt destul de reduse. Eu am 160 ha de cartof, din care 120 la irigat cu apă din puțuri, debitele sunt scăzute, de aceea pe anumite parcele, cultivate cu anumite soiuri, am dat și patru ape.
Paradoxal, au căzut vreo două ploi cu cantități mari de apă de peste 100-120 litri, care au dus la levigarea azotului, astfel că noi, fermierii, a trebuit să completăm cu îngrășăminte foliare”, susține fermierul.
SZŐCS JÓZSEF: „FACEM TRANZIȚIA SPRE FERTILIZAREA ORGANICĂ”
Szőcs József ne spune că a schimbat puțin concepția în fertilizare, în sensul reducerii chimizării. „Ne dorim să utilizăm mai puține îngrășăminte chimice complexe și să intervenim cu fertilizanți foliari organici. Sigur, aplicarea foliară singură nu este de ajuns, dar este o completare destul de utilă și eficientă în anumite situații. Trebuie să facem producție și pentru acest lucru e necesar să asigurăm cantități suficiente de azot, de fosfor, de potasiu.
De anul acesta am început cu loturi pentru testarea diferitelor produse bio, unele pe bază de ciuperci, de bacterii sau de extract de alge, iar rezultatele pe vegetație sunt dintre cele mai bune”, susține agricultorul covăsnean.
Fermierul e decis să renunțe la arătură pentru a face tranziția la sistemul lucrărilor minime ale solului. Însă cu regret spune că încercările din anii anteriori nu au fost deloc promițătoare.
Ferma Bioplant din Sânzieni, administrată de inginerul Szőcs József, are peste 520 ha. Cei 24 de angajați care primesc salarii lunare de la 5.000 lei în sus asigură profitul.
Firesc, cultura principală e cartoful pentru consum și procesare (care ocupă circa o treime din suprafață), celelalte (grâu, rapiță, ceapă, sfeclă, roșie) sunt culturi pentru rotație.
Szőcs József: ”Avem o structură optimă de producție, dacă ne gândim, un hectar de cartofi echivalează cam cu 10-12 ha de grâu”.
UN HECTAR DE CARTOFI ECHIVALEAZĂ CAM CU 10-12 HA DE GRÂU
„Peste câteva zile o să începem să recoltăm cartoful, suntem pregătiți, avem mașinile și utilajele revizuite, dispunem de un depozit frigorific de 4.200 tone, cu linie tehnologică de ambalare, investiție care s-a ridicat la 1.100.000 de euro. Din păcate, estimăm o producție mai mică cu circa 30-40% față de anii normali. Cerere pentru cartoful de industrializare este, mai ales că pe zona noastră s-a deschis o fabrică modernă de procesare”, explică acesta.
500 TONE DE SĂMÂNȚĂ IMPORTATE CU 1.000 EURO/TONA
În producerea cartofului trebuie investiții serioase. „Eu aduc multă sămânță de afară, în jur de 500 tone, asta înseamnă un cost de la 700 euro până la 1.000 de euro pe tonă, plus transportul.
De asemenea, cheltuiala pe hectar se încadrează între 20-22 și până la 30.000 lei pe hectar și chiar 40.000 lei/ha la unele soiuri. Dacă nu aduci sămânță din import, nici tu nu ai producție și nici n-ai la cine să dai. Noi vindem destul de multă sămânță certificată în sudul țării, dar și în spațiul comunitar”, susține cultivatorul.
Szőcs József are 70 de ani în spate și peste 40 de ani de experiență de câmp. Este pensionar, dar nu poate sta deoparte. El face partea de producție, iar băiatul, cel care a preluat afacerea din mers, se ocupă cu depozitarea și cu vânzarea produselor în supermarketuri. Află mai multe AICI!
