S-a mai discutat, cu atenție, despre ce înseamnă folosirea eficientă a produselor de protecția plantelor (PPP), dar și despre noutățile aduse programului OptiBonus.
Noutățile și sfaturile specialiștilor Syngenta pentru floarea-soarelui
În 2014, floarea-soarelui a înregistrat o creștere a productivității și, chiar dacă anul trecut a fost secetă, nivelul producției nu a înregistrat o scădere drastică. Interzicerea folosirii neonicotinoidelor la tratamentul semințelor ar putea să aducă un minus. Mai ales că Tanymecus (insectă termofilă) a început să-și schimbe modul de dăunare, atacând și la temperaturi mai joase.
Un alt aspect important este folosirea unor produse care dau efecte reziduale până la 18 luni (deși cei care îl comercializează nu specifică asta pe etichetă ca în alte țări UE) și care afectează vigoarea hibrizilor de floarea-soarelui.
Tiberiu Serbănoiu, inginer agronom la Syngenta, recomandă ca îngrășămintele să fie aplicate pe rând și la o adâncime mai mare, acolo unde umiditatea rezistă și în perioada de stres termic, iar planta va forma o rădăcină care va ramifica în acea zonă. Folosirea microelementelor, și în special a borului, aduce siguranță în producție. Un alt sfat vizează hibrizii care au un stay green puternic, deoarece în cazul acestora există riscul intrării la cules când umiditatea scade sub STAS.
Syngenta comercializează hibrizi de floarea-soarelui care se pretează la toate cele trei tehnologii cu rezistență la erbicide. Clearfield, Clearfield Plus și Express. Printre noutăți menționăm hibridul high-oleic SY Experto (semitimpuriu, pretabil la tehnologia Clearfield), SY Gracia (primul hybrid high-oleic Clearfield Plus de la Syngenta), SY Neostar CLP – un semitimpuriu Clearfield Plus disponibil din acest an, SY Bacardi CLP (tot Clearfield Plus), precum și Sumiko HTS și Subaro HTS, pretabili la tehnologia Express.
Porumbul rămâne în continuare cea mai cultivată plantă
Proiectul 3P (precocitate – productivitate – profitabilitate) aduce hibrizi care pot fi semănați devreme, când temperatura solului are chiar și 5-6 grade Celsius. Semănatul precoce, cu una până la două săptămâni mai devreme, poate evita stresul termic din perioada polenizării și poate asigura chiar un preț bun la vânzare datorat culegerii timpurii, spune managerul de produs Ionuț Nae.
Hibrizii noi lansați în 2016 se pretează pentru zona de sud-est și vin ca o completare a soluțiilor: SY Photon – FAO 350 – are toleranță mărită la secetă și la arșiță, iar SY Zephyr (FAO 390) este tolerant la secetă și la arșiță. În lista noutăților figurează și hibrizii SY Dartona (FAO 400) și SY Kreon (FAO 460) – un semitardiv, ultimul hibrid lansat anul trecut. Sticlosul SY Respect (FAO 170) este cel mai timpuriu hibrid, destinat în special pentru siloz sau mălai, în cultura a doua în sistem irigat.
Oferta de genetică pentru porumb continuă cu NK Olympic (FAO 230), pretabil în cultură dublă și la semănatul precoce; NK Arobase (FAO 250) are bob sticlos, poate fi cultivat și pentru siloz la irigat; SY Ondina (FAO 280) și NK Symba (FAO 290) sunt o alegere bună și pentru cei care culeg porumbul manual; SY Arioso (FAO 280); SY Batanga (FAO 320) a dat rezultate bune anul trecut, cu mult peste potențialul grupei de maturitate din care face parte, în condiții de secetă și tehnologie redusă; NK Lucius (FAO 330) este un intensiv, merge pe soluri reci și nisipoase; NK Cobalt (FAO 340) este hibridul numărul unu din portofoliul Syngenta, un hibrid extrem de constant; NK Thermo (FAO 350) este stabil și pe timp de secetă; SY Ulises (FAO 360) poate fi semănat devreme; SY Irridium (FAO 380) are un știulete care seamănă cu o grenadă.
ÎN UE, RATA DE ÎNLOCUIRE A PPP ESTE DE 4/1…
…ceea ce poate duce la un fenomen de criză în sectorul PPP, a susținut în debutul întâlnirii Andrei Măruțescu, directorul de comunicare al Syngenta. Asta înseamnă că soluțiile aflate la îndemâna fermierilor pentru tratamentul culturilor sunt din ce în ce mai selective, chiar sărace. Turcia folosește undeva la 1.100 de molecule, față de cele 320 omologate la nivelul UE. Testarea și omologarea presupune un efort financiar important, iar în UE rata de adoptare a noilor tehnologii este lentă. În timp ce patru produse sunt retrase sau pierd omologarea, doar un singur nou produs intră pe piață.
Articol publicat in revista Ferma nr.2(163) 1-15 februarie 2016
