Agricultura de precizie se aplică şi/sau mai ales la culturile legumumicole. Ne-o dovedeşte Nagy Csaba, un tânăr fermir din Cenad care cultivă în sitem eco „Usturoiul de Cenad”, marcă înregistrată, dar şi alte legume.
Nagy Csaba a preluat afacerea de la părinţii săi în 2015, odată cu aplicarea la programul „Tânăr fermier”. Cu fondurile nerambursabile primite şi cu o substanţială contribuţie proprie fermierul a cumpărat un tractor Landini (100CP) şi o maşină frigo. În următorii ani a investit tot mai mult, a cumpărat utilaje specifice pentru legumicultură: o semănătoare de precizie, prăşitoare cu direcţie controlată şi altele. În paralel a făcut contracte cu mai multe reţele de magazine şi a dezvoltat afacerea preluată de la părinţi.
Fermierul a reuşit în prima fază să certifice ecologic suprafaţa de 6 ha aflată în proprietate, apoi a luat în arendă o suprafaţă suplimentară, iar acum ferma are 8,4 ha certificate ecologic. În planul său de culturi, pe lângă usturoiul eco, care este cultura de bază, Nagy Csaba mai cultivă cartofi, ceapă şi rădăcinoase (morcov, pătrunjel şi păstârnac), dar şi culturi cerealiere, pentru a putea asigura rotaţia culturilor.
Producţia poate fi de 6 până la 10 ori greutatea usturoiului semănat
Cultura în sistem ecologic presupune o mai mare atenţie la măsurile agrotehnice, în principal rotaţia culturilor. „Fac arăturile anuale aşa cum trebuie şi respect rotaţia culturilor. Foarte importantă este şi cultura premergătoare pentru a păstra terenul curat” a ţinut să precizeze Nagy Csaba.
Norma de semănat este de 800-1000kg de căpăţâni de usturoi/ha. „Dacă bagi un cătel în pâmânt, în teorie scoţi de 10 ori. Doar că în ecologic mai sunt pierderi, răsărirea nu este 100%, la prăşit se mai taie din plante şi mai sunt alte pierderi. La final producţia ajunge să fie de cca. 6 ori mai mult decât sămânţa” ne-a spus fermierul. Multe din „taine” culturii de usturoi au fost deprinse de Nagy Csaba şi de la fermierii maghiari din Makó, localitate aflată „peste graniţă”, în apropiere.
În ultimele ani atacurile de şoareci şi iepuri au făcut mari probleme culturilor legumicole.
Sămânţa este producţie proprie, din soiul local de usturoi, recunoscut oficial şi înregistrat „Ustoroiu de Cenad”.
Preţul de vânzare este variabil
Cheltuielile cu înfiinţarea unui hectar de usturoi depind de foarte mulţi factori, iar costul de producţie este greu de estimat. O valoare mare are sămânţa, care, din păcate, fiind producţie proprie, în contabilitate este înregistrată la costul de producţie… „Dacă eu aş fi vândut acel usturoi aş fi obţinut un preţ mult mai mare” ne-a spus fermierul. Apoi depinde foarte mult de preţul la motorină şi numărul de treceri. „Anul acesta am făcut deja 8 treceri la greblat, încă vreo 3 praşile mecanice şi o „intervenţie” manuală, clasic, cu sapa. Până când plantele „se culcă” se poate interveni pentru lucrări mecanice.
Încrierea în programul de sprijin pentru cultura usturoiului iniţiat de MADR asigură doar o mică parte din cheltuielile pe care fermierul le are.
Preţul de vânzare variază foarte mult. „Avantajoase sunt variantele de livrare cu ambalare la cantităţi mici (100g), cu livrare în magazin, când preţul poate ajunge la 30-35 ron/kg (+TVA). Pentru vânzarea în vrac preţul este mult mai mic, doar 17-18 ron/kg (+TVA).
De asemenea, până anul trecut TVA-ul a fost 5%, iar de anul acesta a crescut la 9% pentru produsele ecologice.
Mecanizarea este cheia
Distanţa dintre biloane şi rânduri a fost stabilită de Nagy Csaba în funcţie de sistemul de maşini utilizate. „Pentru că am un MET cu 15m lăţimea de lucru (erbicidare), am stabilit lăţimea biloanele la 1,65m, cu 4 rânduri/bilon şi 29cm distanţa dintre rânduri, pentru a cuprinde 9 biloane la o trecere”. Densitatea plantelor pe rând este de cca. 9-10cm, densitate semănată. Densitatea plantelor recoltate este mai mică şi poate ajunge la cca. 500 mii/ha.
În fermă, Nagy Csaba lucrează împreună cu familia, dar principalele lucrări le face singur. „Am încercat să mă dotez cu utilaje performante, am mai „furat” idei de construcţie a utilajelor pentru a reuşi să mă descurc singur pe câmp. Dar manoperă multă este şi pentru pregătirea mărfii pentru vânzare, transport şi livrare.”
Agricultura de precizie este viitorul
Acum, toate lucrările la cultura de usturoi şi celelalte legume, începând de la bilonat şi semănat, sunt făcute cu control GPS, la o precizie de 2,5cm.
Pentru extinderea afacerii şi uşurarea muncii sale, fermierul urmăreşte acum măsurile AFIR pentru modernizarea fermelor. „Vreau să cumpăr încă un tractor, mai mare, pentru a fi mai eficient la lucrările grele de pregătire a solului. Şi mai ales am mare nevoie de partea de prăşit inteligent. Tractorul merge cu o precizie de 2,5cm, fiind dotat cu un GPS agricol, doar că de multe ori este nevoie de o corecţie suplimentară. Acum am o prăşitoare care are un mecanism cu volan şi este nevoie de un operator care face o corecţie de fineţe a maşinii. Mi-aş dori să cumpăr o prăşitoare inteligentă, cu camere video şi un program/software care „învaţă” culoarea plantei de cultură şi mută organele de lucru” ne-a spus Nagy Csaba.