Producătorii de sfeclă din zona Moldovei vor fi sprijiniți, în continuare, de către procesator, însă numai pentru performanță.
În regiunea Moldovei, Agrana Roman este singura fabrică de prelucrare a sfeclei de zahăr. Recoltarea a început la mijlocul lunii septembrie 2014, cu zece zile mai devreme, din cauza vremii, dar producțiile par a fi bune și pot asigura profituri frumoase. “După un debut mai greoi, în privința conținutului de zahăr, la data de 26 septembrie 2014 eram la un conținut de 16,93%, ceea ce este mulțumitor, în condițiile în care în celelalte țări, respectiv Austria, Cehia, Slovacia și Ungaria, abia s-a ajuns la 16%. Fabrica de la Roman, după 7 zile de campanie de recoltare, a atins nivelul de 5 mii de tone procesate, transportul fiind corelat cu procesarea, aducând zilnic între 4900 și 5100 tone de sfeclă de zahăr. Timpul ne-a ajutat și, cum există suprafețe pe care sfecla va mai rămâne nerecoltată până la sfârșitul lunii octombrie, probabil că recolta va fi chiar foarte bună în 2014, știut fiind faptul că dacă mai plouă puțin sfecla va crește cu aproximativ 4 gr/zi”, sublinia Mihai Dimitriu, director cu Materia Primă la Agrana România. Cât privește plata de anul acesta, pe fondul general al căderii internaționale a prețului zahărului, Agrana a menținut contractul din 2013, prin care la 16% conținut de zahăr se plătesc 37,79 euro/tonă.
Ajustări de preț, din 2015
Scăderea cu aproximativ 30% a prețului zahărului pe plan internațional determină procesatorul de sfeclă din zona Moldovei să reducă prețul de achiziție al materiei prime. De asemenea, în perspectiva eliminării cotelor de zahăr începând din anul 2017 și pentru reducerea costurilor de transport, s-a stabilit concentrarea suprafețelor și vizarea calității producțiilor. “Agrana va susține în continuare producătorii, chiar dacă suntem într-o perioadă destul de dificilă. Prețul zahărului a scăzut foarte mult. De exemplu, în iulie 2012 zahărul se vindea la poarta fabricii cu aproximativ 700 euro/tonă, iar în vara 2014 prețul scăzuse sub 500 de euro/tonă. Diferența este destul de mare, iar din 2015 suntem nevoiți să ajustăm și noi prețul”, explica Mihai Dimitriu. Specialistul susține că prețul sfeclei nu va scădea cu 30%, ci probabil se reduce cu 12-14%. Subvenția ar putea acoperi diferența. “Am reușit să convingem Ministerul Agriculturii că industria zahărului este strategică, implicit producția de sfeclă, iar urmarea este că fermierii vor fi susținuți în perioada 2015-2020 cu subvenții în așa fel încât să acoperim scăderea de preț de pe piața zahărului. Acum este luat ca referință anul 2007, astfel încât anul acesta fermierii încă vor primi, dacă nu greșesc, în jur de 470-480 de euro. Dar, legat de viitor, Bruxellesul este cel care va da ok-ul final pentru propunerea Ministerului Agriculturii ca susținerea să fie de 600 euro, fără SAPS, prin acest program urmând a se mai adăuga 170 euro, ajungându-se în 2019-2020 la 640-650 euro/ha”, mai spunea Mihai Dimitriu.
Agrana sprijină performanța
Nevoia de a reduce costurile cu transportul sfeclei de zahăr spre fabrica de la Roman, dar și necesitatea creșterii calității producției de sfeclă reorientează strategia Agrana, respectiv o concentrare accentuată a suprafețelor cu sfeclă în jurul fabricii și direcționarea producției către cei mai performanți fermieri. “Anul acesta, în România se produce sfeclă multă și de calitate. Dar produce și Europa. Deci, va fi zahăr pe piață. În plus, va veni și mult zahăr extracotă, cu un preț foarte scăzut. Se realizează pierderi mari la vânzarea zahărului în afara cotei, în așa fel încât în 2015 va trebui să mai reducem suprafața cu sfeclă de zahăr cam cu 1000 de hectare. E vremea să strângem rândurile, noi cei care chiar dorim să producem sfeclă de zahăr și zahăr din sfeclă. Cultura aceasta este de tradiție aici, în Neamț, dar și în Iași și Botoșani. În anul 2014, am concentrat cultura de sfeclă de zahăr, astfel încât din cele aproximativ 10.500 ha contractate, aproximativ 85% se află în cele 3 județe. Vom continua restrângerea ariei și probabil că în 2015 vom realiza contracte pe aproximativ 9000 ha, diminuând suprafețe din județele Brăila, Galați, Covasna. Însă, nu am concentrat numai suprafața, ci și calitatea. Mai exact, am dus producția în mâinile celor mai buni fermieri, pentru ca până în anul 2017 să îndeplinim marele obiectiv de a mări randamentul la hectar”, a precizat Mihai Dimitriu.
Cercetări și loturi demonstrative
După ce la Dulcești, Neamț, la ferma Almos condusă de Alex Molodoi, fermierii au văzut pe viu cât de mult înseamnă sămânța și tehnologia de cultură, la finalul lunii septembrie 2014, am putut vedea la fața locului alte loturi experimentale Agrana. Vorbim de un proiect de cercetare desfășurat împreună cu USAMV Iași și care vizează două paliere, respectiv testarea unor semințe de sfeclă de zahăr provenite de la cinci principali furnizori de pe piață și testarea mai multor tehnologii de întreținere a sănătății plantelor. “Vecinii noștri de la Vest, începând cu Ungaria, vorbesc de 50-55 tone de sfeclă/ha, media pe țară, iar Olanda a anunțat deja că și-a propus ca în 2014 să obțină 14 tone de zahăr/ha. Noi, anul trecut, am avut cam 7 tone de zahăr la hectar. Suntem la jumătate. De aceea, am realizat și realizăm loturi demonstrative, cercetări comune cu mediul academic, pentru a susține fermierii spre a alege ceea ce este mai productiv. Vrem să ținem aproape de producători, în special de cei performanți, inclusiv prin implicare și consultanță privitor la tehnologiile care pot asigura performanța, concret – creșterea randamentului, în așa fel încât eliminarea cotelor de zahăr să nu ne găsească nepregătiți, nici pe fermieri și nici pe procesatori. Aceleași experiențe precum acestea pe care le vedeți aici se desfășoară și în Austria, Cehia, Slovacia și în Ungaria”, amintea Mihai Dimitriu.
La Ferma Didactică Ezăreni a USAMV Iași, în ziua de 26 septembrie 2014, s-a desfășurat întâlnirea de lucru a specialiștilor Agrana România cu reprezentanții învățământului superior agronomic ieșean. “Cred că cel mai mare câștig pentru agricultura românească este acela că am reușit unirea învățământului cu cercetarea și cu practica agricolă. Aproape toți acești tineri inspectori agricoli sunt absolvenți ai USAMV Iași și, iată, se întorc pe câmpurile didactice ale instituției, tot pentru a învăța. Suntem în al doilea an de cercetări cu Agrana. Anul trecut, pe toată experiența, am avut o medie de 84 tone de sfeclă/ha, iar anul acesta cred că depășim 90 tone/ha. În acest an am testat 10 hibrizi de la 5 firme producătoare de sămânță de sfeclă de zahăr, în varianta tratată împotriva bolilor și în varianta netratată. Cea de-a doua experiență a presupus folosirea unui singur hibrid de sfeclă și testarea pe acesta a 6 variante de tratament, în 4 repetiții. Diferențele se văd cu ochiul liber, dar urmează a fi cuantificate și prelucrate statistic, pentru că anul trecut am avut doar 5 variante de tratament, în 3 repetiții. Remarc faptul că sfecla de zahăr rămâne o cultură rentabilă, însă numai cu condiția ca fermierul să aibă contract pentru valorificare. {i să nu uite că va fi preferat cel care face performanță, însă nu pe suprafețe mici“, observa Dănuț Simioniuc, șef lucrări la Facultatea de Agricultură a USAMV Iași.
Petronela COTEA MIHAI
Redactor Radio România Iași
SOLUȚIE PENTRU AMELIORAREA pH-ULUI DIN SOL
Mihai Dimitriu sublinia faptul că este importantă căutarea celor mai bune soluții tehnice pentru diferitele tipuri de sol ocupate cu sfeclă în zona Moldovei iar această observație se va regăsi în următoarea etapă de colaborare cu USAMV Iași. “Sunt soluri diferite, de exemplu, sunt soluri acide în județele Iași, Botoșani și Vaslui. Iar, din acest punct de vedere, avem o soluție interesantă. Carbonatul de calciu care teoretic este un reziduu în urma procesării sfeclei, de fapt nu este reziduu, ci un foarte bun ameliorator al pH-ului solului, conținând și urme de fosfor, iar noi îl transportăm către fermierii noștri pentru a fi redat solului, acolo unde sunt probleme, iar la doi ani de la aplicare deja se observă o îmbunătățire a pH-ului solului. Aici, în colaborare cu USAMV Iași, am vrea să mai diversificăm cercetările și pe reducerea cheltuielilor de producție. Vom cerceta diferite metode de tratare a semințelor și optimizarea aplicării pesticidelor, în principal a erbicidelor la cultura de sfeclă de zahăr”, încheia directorul Agrana.
Compania are implementat, pe aproximativ 1000 ha, conceptul de “sfeclă proprie”, pe suprafețe suficient de întinse fiind încercate și alte tehnologii, una dintre acestea fiind aplicarea diferențiată a îngrășămintelor cu azot, aspect legat de sustenabilitatea și calitatea sfeclei de zahăr.
