Ca producţie totală de sfeclă de zahăr, în acest an creşterea faţă de anul 2018, anunţată de către reprezentanţii Agrana, atinge nivelul de 50 la sută pe hectar, iar cantitatea totală de sfeclă prelucrată a sporit de la 420.000 de tone în 2018, la 660.000 de tone în anul 2019.
Probleme la conţinutul de zahăr – pierderi de 250 euro/ha
Deşi s-a înregistrat un nivel cantitativ de producţie mulţumitor la sfecla de zahăr convenţională, reprezentanţii unităţii procesatoare au semnalat că evoluţii ale vremii precum cele din anul 2019 şi atacul de boli la cultura de sfeclă de zahăr reprezintă contextul unor rezultate sub aşteptări în ceea ce priveşte conţinutul de zahăr, cu consecinţe asupra eficienţei economice a activităţii de producere a sfeclei. Din această perspectivă, loturile demonstrative organizate în anul 2019, precum cele din ferma coordonată de către inginerul Aurel Placinschi de la }igănaşi-Iaşi, au avut rolul important de a evidenţia acei hibrizi care prezintă toleranţă/rezistenţă la multipli factori limitativi, inclusiv la provocări precum cele din anul de producţie 2018-2019. ”Dacă s-a diminuat conţinutul de zahăr cu 1-2%, practic se pierd 3-5 euro/tonă. Or, la o producţie medie ca a noastră, de 53 tone sfeclă de zahăr/ha, deja vorbim despre probabilitatea de a pierde până la aproximativ 250 euro/ha din cauza unei boli. Or, investiţia în sămânţă este de 150-170 euro/ha”, sublinia Radu Petre, Manager al Departamentului Agricol din cadrul Agrana România.
În anul 2019, potrivit reprezentantului Agrana Roman, campania de recoltare a sfeclei se va desfăşura până la data de 20 noiembrie, urmând ca transportul sfeclei de zahăr să fie finalizat până la 15 ianuarie 2020, ceea ce înseamnă minim 130 de zile de campanie de transport.
Fidelizarea fermierilor
Din punct de vedere al parteneriatului producător-procesator de sfeclă de zahăr, cu influenţe asupra viitoarelor condiţii de obţinere şi de valorificare a recoltelor, coordonatele anului 2019 au presupus inclusiv implicarea fabricii din Roman în finanţarea şi susţinerea producţiei. Unitatea a urmărit fidelizarea fermierilor şi asigurarea constantă a materiei prime necesare, la un nivel cantitativ şi calitativ cât mai înalt. ”Fermierii care au predat sfecla, în maximum zece zile de la livrare au primit prima tranşă de bani, adică o plată fixă de 20 euro/tona de sfeclă de zahăr predată. Îîn luna iunie 2020, va fi calculată şi plătită diferenţa. Preţul sfeclei de zahăr, potrivit actualului contract producător/procesator, este în legătură cu preţul de valorificare a zahărului de către Agrana”, adăuga managerul departamentului agricol din cadrul Agrana România.
Suprafaţa ţintă în 2021:15.000 de hectare
Fabrica de Zahăr Agrana Roman a anunţat că vizează creşterea ritmică a suprafeţei ocupate cu cultură de sfeclă de zahăr, urmărind atingerea unui nivel de aproximativ 15.000 de hectare în anul 2021, cu un ritm de creştere de zece procente pe an. ”Tocmai de aceea, începând din anul următor vor exista un contract multianual şi un preţ minim garantat de 25 euro/tona de sfeclă de zahăr, plus o cotă de borhot-tăieţei de sfeclă de zahăr-, care se atribuie gratuit fiecărui producător. În funcţie de cantitatea livrată (nu în funcţie de digestie), fiecare producător de sfeclă de zahăr va primi cât 250 kg de tăieţei/tona de sfeclă de zahăr predată. Plata fixă garantată de 25 euro/tonă este corespunzătoare unei digestii de 16%, dar media Agrana este de peste 17% digestie, ceea ce înseamnă că preţul real este de 28-29 euro/tona de sfeclă de zahăr predată fabricii”, menţiona reprezentantul Agrana România..
Fabrica a stabilit unele repere prin care şi fermierii să capete siguranţa faptului că au un partener implicat şi că beneficiază de un destinatar cert al recoltelor obţinute. Mai mult, unitatea este la dispoziţia fermierilor şi prin consultanţii din teren. “În fiecare judeţ, avem câte unul sau doi specialişti cu experienţă profesională, fermierii noi sau cei care întâmpină dificultăţi în momente-cheie de producţie putând primi sprijin tehnic de la aceşti consultanţi. De altfel, vizităm câmpurile şi fără fermieri, vedem cum stau lucrurile şi, dacă este cazul, îi facem fermierului anumite recomandări tehnice. Va rămâne valabil acest mod de a colabora şi în anii următori”, menţiona Radu Petre.
Un alt aspect menţinut de doi ani în relaţia de parteneriat este acela că fabrica realizează o decoletare superficială direct în câmp, ceea ce îi aduce fermierului un plus de recoltă de 2-3%, cu veniturile suplimentare corespunzătoare.
În acest moment, aria de acoperire şi de influenţă a Fabricii Agrana cuprinde întreaga zonă a Moldovei, precum şi zonele Harghita-Covasna. Unul dintre motivele pentru care suprafaţa s-a concentrat în jurul fabricii este acela că, potrivit contractului, producătorii au contribuit cu 25% la costul transportului sfeclei de zahăr, banii fiind reţinuţi din sumele corespunzătoare celei de-a doua tranşe de plată, din luna iunie.
O producţie medie de 46,8 tone/ha
La nivelul întregii ţări, potrivit specialiştilor din domeniu, în anul 2019 există premise promiţătoare de eficienţă economică în domeniul producerii sfeclei de zahăr, în condiţiile în care producţiile la nivel european au fost mai mici faţă de anii din urmăr. La ora actuală, în toate statele europene există un program special – MARS -, de verificare a evoluţiei tuturor culturilor agricole cu ajutorul sateliţilor santinelă. Potrivit datelor din perioada când sfecla era în câmp, în România media producţiei era de 46,8 tone/ha, mai mare decât cea din ultimii cinci ani. Anul trecut, media a fost de 38,5 tone/ha. În ţări ca Franţa, Germania, Belgia, se indicau producţii mai mici decât în ultimii 5 ani, ca urmare a unor manifestări de secetă din timpul verii. ”Cum producătorii din respectivele ţări nu sunt obişnuiţi cu fenomene precum seceta, s-au creat probleme mai mari decât la noi, ceea ce a condus la scăderea producţiei (care, oricum, datorită tehnologiilor şi a celorlalte condiţii de vreme, rămâne mai mare decât producţia din România). (…) Pe acest fond, preţul zahărului pe piaţa internaţională nu scade sau nu scade semnificativ, ceea ce conduce la o stabilitate a preţului sfeclei, care se calculează în raport cu preţul de valorificare a zahărului la poarta fabricii”, sublinia Ioan Gherman, preşedintele Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România.
Cât priveşte perspectivele, în contextul noului exerciţiu financiar european, fermierii sunt conştienţi de faptul că va fi schimbat sistemul de subvenţionare, dar privesc cu optimism şi, cel puţin pentru perioada 2020-2021 în care va fi menţinut actualul sistem de subvenţionare, au ca priorităţi investiţiile în tehnologie şi în tehnică, precum şi în organizare şi negociere.
Radu Petre: “Atacul de boli nu a influenţat abrupt producţia, dar se poate vorbi despre influenţe asupra conţinutului de zahăr. De aici şi interesul de a găsi acei hibrizi care să nu mai fie expuşi la asemenea pierderi (…) Să găseşti un hibrid nou, mai modern şi mai rezistent, poate însemna o cheltuială în plus de vreo 50 euro, dar care îţi asigură un venit suplimentar de 250 euro/ha”.
Ioan Gherman: “La o producţie de 45 tone de sfeclă de zahăr/hectar, orice cultivator este pe beneficiu, chiar şi fără subvenţie. Dar, în România, în ultimii ani, sfecla beneficiază de subvenţii consistente. În anul 2019, subvenţia ajunge la aproximativ 1100 euro, ceea ce conduce la rentabilitate”.
PIERDERI MARI ÎN SECTORUL ECOLOGIC
”Cu sfecla eco, în luna septembrie, s-a şi început recoltatul. Din cauza îmburuienării şi a lipsei forţei de muncă pentru a efectua la timp praşilele manuale, sfecla a rămas mică la umbra buruienilor şi nu am mai avut ce recolta pe aproximativ 50 la sută din suprafaţa eco, judeţul Iaşi fiind cel mai afectat. În judeţul Botoşani, am recoltat cam toată suprafaţa, dar în judeţul Iaşi au rămas la recoltat doar aproximativ 85 ha. În rest, la sfecla de zahăr în sistem convenţional, recolta a fost mulţumitoare, cu o digestie bună”, explica Radu Petre.
CONTRACTELE PENTRU NOUL SEZON 2019-2020
Pentru anul de producţie 2019-2020, startul contractărilor s-a dat devreme, încă din timpul recoltării sfeclei de zahăr, fabrica Agrana precizând că a avut în vedere ca în luna septembrie 2019 acţiunea de contractare să fie în mare parte încheiată, astfel încât să poată fi comandată sămânţa necesară înfiinţării viitoarelor culturi. ”Cu cât este mai timpuriu momentul în care înaintăm comanda de sămânţă, cu atât mai mult este asigurată calitatea seminţei pe care o vor folosi producătorii. Specialiştii cunosc faptul că seminţele au 4-5 fracţii şi cu cât înaintezi mai devreme comanda, cu atât mai multe şanse ai de a primi o fracţie mai bună, cu o putere mai mare de germinare. Aceasta asigură densitatea, iar densitatea reprezintă o primă speranţă la o producţie bună”, preciza Radu Petre.
Articol publicat în revista Ferma nr. 19/246 (ediţia 1-14 niembrie 2019)
