În mod obişnuit, perioada de gestaţie se încadrează în intervalul 145-155 de zile, dar depinde de foarte mulţi factori, dintre care putem enumera: sănătatea, hrănirea, tipul gestaţiei (simplă sau multiplă), precocitatea raselor, vârsta etc. Cu toate acestea, în scopul de a fi pregătiţi pentru viitoarea perioadă de fătări, trebuie să supraveghem îndeaproape animalele începând cu a 142 zi de la începutul sezonului de montă.

Tabel orientativ pentru a depista data fătării

Ţinerea la zi a evidenţelor zootehnice, în special a datei montei, ne permite să estimăm data fătării, dacă luăm în calcul o durată medie a gestaţiei care se încadrează în intervalul menţionat anterior. Fermele înscrise în Controlul Oficial al Producţiei deţin obligatoriu aceste date pentru a putea estima data fătării şi a cunoaşte descendenţa (mama şi tatăl iedului/mielului). În ajutorul crescătorilor, prezint un tabel după care se poate calcula foarte repede data fătării, cunoscând ziua montei înscrisă în registru. Acest tabel poate fi consultat pentru toate femelele (ovine şi caprine) cu data montei cunoscută. Ca să fim mai expliciţi, rândurile cu albastru indică data montei şi cele cu roşu (plasate sub fiecare rând albastru) data corespondentă fătării. Astfel, de exemplu, dacă monta are loc în data de 8 septembrie, observăm că fătarea este trecută pe rândul imediat următor sub cifra 8 şi corespunde cu data de 3 februarie (calcul pentru un interval mediu al gestaţiei de 148 de zile). Mai rămâne de precizat că pentru data montei intervalul începe într-o lună şi se termină în altă lună. În acest mod corespondentul pentru luna de fătări este de la începutul la sfârşitul lunii respective (lună cu număr de zile complete). De exemplu, primul rând începe din 6 august şi se termină în 5 septembrie. Toate aceste date de montă au corespondent pentru fătare pe rândul imediat următor pentru intervalul 1-31 ianuarie (lună completă).

În cazul în care se efectuează monta naturală liberă şi nu cunoaştem data în care a fost montată femela, putem lua în calcul aceeaşi perioadă de 148 de zile, dar de la începutul sezonului de montă.

Semnele iminente ale parturiţiei şi fătarea propriu-zisă

Crescătorii cu experienţă completează această informaţie cu semnele iminente ale fătării, cum ar fi creşterea în volum a ugerului şi relaxarea vulvei. Mărirea ugerului se poate produce cu 4 până la 6 săptămâni înaintea fătării, fiind mai puţin vizibilă la oile sau caprele care fată prima dată. Înaintea fătării femelele sunt neliniştite şi caută un loc retras în padoc sau în saivan. Vulva se umflă, devine tumefiată, iar ligamentele pelvine se relaxează. Ugerul se întăreşte ca urmare a acumulării colostrului şi sfârcurile sunt tensionate (ferme). La femelele foarte bune de lapte, din sfârcuri se poate prelinge colostru cu puţin timp înaintea fătării.

Fătarea are loc în trei etape distincte şi este necesară asistenţă din partea crescătorului, în special la primipare.

• Prima etapă a travaliului se manifestă prin apariţia contracţiilor uterine şi dilatarea colului uterin şi poate dura mai multe ore. La sfârşitul acestei etape din vulvă vor avea loc scurgeri de mucus gros, clar sau uşor albicios la oaie sau cafeniu şi lipicios la capră, care va murdări partea posterioară a membrelor.

• În cea de-a doua etapă are loc fătarea propriu-zisă şi poate dura de la câteva minute, până la 3-4 ore. În timpul fătării, femela stă culcată pe o parte, cu capul ridicat sau întins spre înainte. Membrele anterioare şi posterioare ating pardoseala. Contracţiile uterine şi abdominale sunt foarte puternice în această etapă. Mai întâi apare o formaţiune ca un balon sau o pungă umplută cu lichid amniotic care se va sparge. În acest moment vârful botului şi picioarele din faţă ale mielului sau iedului pot fi simţite şi sunt gata să treacă în vagin. Pe măsură ce travaliul progresează, ele ajung la nivelul vulvei şi pot fi văzute. După ce capul a trecut în exteriorul vulvei, mielul sau iedul va fi fătat repede. După fătare, femela mamă începe să cureţe prin lins nasul fătului, pentru a elibera căile respiratorii de lichidele fetale. Femelele cu gestaţie multiplă abandonează, de obicei, procesul de curăţare în acest stadiu şi intră din nou în travaliu pentru a făta următorul miel sau ied.

• Cea de-a treia etapă constă în expulzarea placentei şi are loc la 2-3 ore după fătare. Dacă expulzarea nu are loc, trebuie să apelaţi la medicul veterinar pentru a înlătura riscul de apariţie a unor infecţii ale aparatului genital. Unele oi sau capre consumă placenta imediat după expulzare datorită unui instinct primar din sălbăticie, pentru a nu atrage prădătorii. Când crescătorul observă eliminarea placentei, o îngroapă sau o arde pentru a elimina apariţia unui focar de infecţii.

Modul de predicţie şi de organizare a fătărilor este decisiv pentru reducerea pierderilor la miei sau iezi şi are efect asupra profitului fermei.

Sorin-Octavian VOIA
Ioan PĂDEANU
USAMVB Timişoara

PROGRAMAREA FĂTĂRILOR ÎN FUNCŢIE DE DATA MONTEI

Un articol publicat în revista Ferma nr. 1/206 (ediţia 1-31 ianuarie 2018)