Cauzele? Îmbătrânirea populaţiei, sistemul subvenţiilor, lipsa păşunilor, preţurile de desfacere şi multe altele.

Potrivit cercetării efectuate de Institutul Naţional de Statistică (INS), până la 1 iunie 2017 (dată cuprinsă în studiu) efectivele de bovine au scăzut cu 3,3% din total, respectiv cu 2,5% la matcă (vaci pentru lapte, bivoliţe şi juninci pentru reproducţie), comparativ cu perioada similară din 2016.
Datele INS relevă faptul că în 2016 numărul total de bovine era de 2.081.233 capete, iar în anul 2017 de 2.012.284 capete. Efectivul matcă în 2016 era de 1.319.294 capete, iar în 2017 aveam 1.286.027 capete. În cifre concrete, rezultă că numărul bovinelor este în scădere cu 68.949 de capete, iar al exemplarelor matcă cu 33.267.
Pornind la cifrele oficiale prezentate, am urmărit ca, din discuţiile cu crescătorii de animale, mari şi mici, să vedem cauzele pentru care s-a ajuns în situaţia de faţă.

VÂLCEA
Îmbătrânirea populaţiei, cea mai mare problemă

Mihai Zamfirescu din satul Cheia, judeţul Vâlcea, susţine că, încet, dar sigur, zona Olăneşti-Cheia va rămâne fără vaci de lapte. “Dacă în 1989 aveam înscrise în asociaţie 1.100 de animale, iată că în prezent am ajuns ca de abia să mai putem număra 330 de capete. Începând de la Revoluţie încoace, cu fiecare an care trecea, noi aveam tot mai puţine vaci, însă cea mai mare pierdere a avut loc în ultimii cinci ani. De asemenea, prin anii 2008-2009 s-a risipit mare parte din efective, din cauza preţurilor mici de valorificare a cărnii şi lactatelor. Astăzi, cei 50 de membri ai asociaţiei noastre deţin fiecare între 2 şi 4 animale”, relatează Mihai Zamfirescu, medic veterinar şi preşedinte al Asociaţiei de creştere a animalelor din Cheia-Olăneşti.
Fiind persoana care cunoaşte îndeaproape toţi sătenii, prin specificul profesiei sale, interlocutorul nostru estimează, cu părere de rău, că situaţia se va înrăutăţi şi mai tare. “Nu cred că viitorul ne poate oferi ceva mai bun din acest punct de vedere. De ce afirm asta? Pentru că în ultimul an, de exemplu, nu am mai avut în sat nici o familie tânără care să cumpere o vacă. Ba mai mult de atât, nu am mai văzut nici o familie mai în vârstă să-şi cumpere o vacă. Oamenii îşi predau animalele către abator, însă nimeni nu-şi mai cumpără la loc o vacă de lapte! Aşadar, în sat vedem doar ieşiri de animale, fără să putem consemna nici o intrare de bovine”, afirmă cu tristeţe medicul veterinar.
În opinia sa, cauza principală a scăderii numărului de animale este, de departe, îmbătrânirea populaţiei. “Ştiţi ce e culmea? Faptul că zona în care locuim noi, o zonă submontană la cota 500, se pretează creşterii animalelor, alături de pomicultură şi turism. Din nefericire, nu avem plantaţii de pomi deloc, turism există, iar cu vacile vedeţi cum stăm. Dar cine să se îngrijească de animale? Îmbătrânirea populaţiei se simte tare de tot. Copiii au plecat la oraş ori lucrează în turism, iar cei rămaşi în sat, dintre care unii ajunşi la vârste considerabile, nu se mai pot ocupa cu creşterea animalelor. Păcat, pentru că aici avem terenuri libere şi păşuni, însă iarba rămâne necosită…”, mărturiseşte Mihai Zamfirescu.
După cum aflăm de la preşedintele asociaţiei locale, din cele 330 de capete, cât numără actualmente organizaţia, 120 de exemplare sunt vaci de lapte (rasele Brună Românească şi Holstein), diferenţa fiind alcătuită din viţei şi tăuraşi.

Un articol semnat de COSMIN TRIF

Mai multe detalii despre acest subiect citiţi în revista Ferma – editia 1-14 februarie 2018