„Sărbătoarea mărului”, la Tigveni - Revista Ferma
3 minute de citit

„Sărbătoarea mărului”, la Tigveni

sarbatoarea marului m „Sărbătoarea mărului”, la Tigveni

Localitatea Tigveni face mare cinste locuitorilor şi edililor ei, deoarece a fost prima comună electrificată şi cu reţea de alimentare cu apă din România şi prima comună din Regat care a avut darac de lână, şcoală, dispensar, gater şi trotuare, modernizarea făcându-se în urmă cu 70 de ani, cu sprijinul prefectului de atunci al Capitalei, generalul Gabriel Marinescu, fiu al comunei.

Edilii au organizat o expoziţie de fructe, cu toate soiurile de măr culese din plantaţii de pe raza comunei, iar 50 de gospodine au pregătit, după reţete tradiţionale, o plăcintă de mere cu lungimea de 14 metri, şi sarmale din belşug.

Ediţia din acest an a „Festivalului mărului” s-a „stins” cu „Focul lui Sumedru”, un obicei care încheie simbolic ciclul lucrărilor agricole în pomicultură, „prin arderea crengilor uscate, bolnave şi pline de omizi, precum şi frunzele acide care modifică Ph-ul solului”, spune primarul comunei, Doru Dumitru Slătineanu.

Pomicultura – o îndeletnicire cu tradiţie

Păstrători ai tradiţiei, oamenii cu respect pentru muncă şi faţă de roadele pământului, locuitorii din Tigveni au sărbătorit rodul unei activităţi care reprezintă cel mai bine agricultura practicată în zonă: mărul. „Am legat această sărbătoare a mărului de manifestările Zilelor Comunei, tocmai pentru a face cunoscută zona şi potenţialul pomicol al acesteia, cu scopul de a găsi posibilităţi de valorificare a producţiilor de măr, obţinute în zonă”, ne-a spus primarul comunei.

Pomicultura este principala activitate agricolă a locuitorilor de aici, şi se cultivă preponderent măr şi prun. La nivelul comunei, suprafaţa plantaţiilor pomicole depăşeşte o mie de hectare, însă doar jumătate din acestea sunt lucrate şi îngrijite corespunzător.

„Părerea mea este că, după bazinul pomicol de pe Valea Dâmboviţei, Valea Topologului ocupă locul doi, în ceea ce priveşte pomicultura. Spre deosebire de prun, mărul are o extindere mai mare, iar anual se obţin producţii de zeci de mii de tone.

Oamenii sunt vrednici, pricepuţi, iar soiurile de mere existente în zonă sunt foarte gustoase şi apreciate. Din păcate, nu există o stabilitate pe piaţă privind valorificarea produselor, iar preţul fructelor a scăzut atât de mult, încât producătorii, în special cei ai merelor pentru industrializare, nu le mai culeg.

Cheltuielile pentru culegerea fructelor nu acoperă nici transportul şi deocamdată nu am găsit o modalitate de desfacere a mărfurilor care să fie avantajoasă şi pentru producători. Este nevoie ca statul să acorde subvenţii pe produs”, spune primarul Dumitru Slătineanu.

Totuşi, o valorificare bună a fructelor se face pe piaţa liberă, în mari oraşe precum Sibiu, Deva, Craiova, Slatina, Drobeta-Turnu Severin sau Bucureşti.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →