60-70% din solurile UE nu au o stare bună de sănătate, în parte din cauza practicilor de gestionare a solului și a gunoiului de grajd, care au impact negativ și asupra calității apei și a biodiversității.

Cum ajută Politica Agricolă Comună la însănătoșirea gliei?
Curtea de Conturi Europeană a efectuat un audit privind măsurile și acțiunile din cadrul PAC relevante pentru gestionarea gunoiului de grajd care au fost întreprinse în cadrul punerii în aplicare a Directivei privind nitrații.

MAI E MULT DE LUCRU…

Curtea a evaluat modul în care Comisia Europeană și statele membre au utilizat în mod eficace instrumentele UE pentru gestionarea durabilă a solurilor agricole și a gunoiului de grajd. CCE a urmărit, în special:
1. Dacă cerințele aferente plăților directe către fermieri (standardele de ecocondiționalitate și practicile de înverzire) erau suficient de ambițioase;
2. Dacă măsurile voluntare din cadrul PAC în domeniul dezvoltării rurale au fost bine direcționate și erau finanțate în mod adecvat;
3. Care a fost impactul derogărilor în temeiul Directivei privind nitrații și dacă CE se asigură de aplicarea cerințelor acesteia privind gestionarea gunoiului de grajd.
Concluzia Curții este că, din cauza faptului că definiția și cerințele standardelor sunt adesea lipsite de ambiție, precum și din cauza unei direcționări limitate la nivel național, instrumentele disponibile nu au fost utilizate în mod suficient și există o marjă considerabilă de acțiune în vederea îmbunătățirii sănătății solului.

CARBONUL ORGANIC, ÎN PERICOL!

Materia organică a solului furnizează nutrienții necesari pentru o producție vegetală durabilă. Carbonul organic este o componentă-cheie a materiei organice a solului.
”În UE, cele mai scăzute conținuturi de carbon organic se găsesc, în principal, în regiunea mediteraneeană”, potrivit auditului CCE.
Drenarea turbăriilor are ca rezultat pierderea în atmosferă a carbonului organic din sol. Datele Comisiei arată că turbăriile acoperă 8% din suprafața terestră a UE și se estimează că 50% dintre acestea vor fi drenate. Din această cauză, UE este al doilea cel mai mare emițător din lume de gaze cu efect de seră provenite din soluri organice drenate.
Aproximativ 25% din terenurile din UE prezintă rate de eroziune mai mari decât pragul de sustenabilitate recomandat (2 tone/hectar/an), ceea ce înseamnă că ecosistemul solurilor va continua să se degradeze.
În plus, pierderea biodiversității este un fenomen care amenință majoritatea solurilor din UE, cele mai expuse fiind solurile arabile. Numai Finlanda, Polonia, Portugalia, Slovacia și Suedia au peste 40% din suprafața lor clasificată ca prezentând un risc scăzut sau scăzut spre moderat.

STANDARDE EXISTĂ, DAR NU AU EFECTUL SCONTAT

Curtea a constatat că standardele de ecocondiționalitate privind gestionarea solului și a gunoiului de grajd au potențialul de a lupta împotriva amenințărilor la adresa sănătății solului, dat fiind că se aplică pe 85% din suprafața agricolă utilizată. Or, cerințele stabilite la nivel de stat membru nu necesită adesea din partea fermierilor decât modificări limitate ale comportamentului lor și nu antrenează decât îmbunătățiri limitate ale practicilor agricole.
Comisia Europeană nu s-a aplecat asupra nivelului de ambiție în evaluările sale anuale cu privire la măsurile luate de statele membre pentru a pune în aplicare bunele condiții agricole și de mediu. În plus, foarte puține state membre au evaluat contribuția ecocondiționalității la asigurarea gestionării durabile a solului și a gunoiului de grajd.

AVEM LEGE, DAR IMPACTUL DE ANSAMBLU E LIMITAT!

Curtea recunoaște îmbunătățirile legislative care au fost aduse pentru perioada 2023-2027, dar evaluarea sa a identificat că, din cauza caracterului insuficient al modificărilor aduse până în prezent măsurilor de punere în aplicare în unele state membre, impactul de ansamblu asupra gestionării durabile a solului și a gunoiului de grajd riscă să fie unul limitat.
Curtea a constatat că puține dintre fondurile de dezvoltare rurală disponibile pentru măsurile voluntare din cadrul PAC vizau zonele cu cele mai presante probleme legate de sol. Chiar și acolo unde a existat o anumită direcționare, aceasta nu s-a concretizat întotdeauna printr-o creștere a cheltuielilor în zonele respective. Statele membre nu au stabilit bugetul pentru aceste măsuri în programele lor de dezvoltare rurală pe baza unei evaluări a finanțării necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite în materie de îmbunătățire a gestionării solului.

CARE SUNT RECOMANDĂRILE CURȚII?

Curtea recomandă Comisiei Europene:
1. să examineze nivelul de ambiție al standardelor și să raporteze cu privire la acesta, precum și să evalueze rezultatele punerii în aplicare a standardelor;
2. să raporteze cu privire la direcționarea măsurilor voluntare din cadrul PAC către cele mai presante probleme legate de sol de la nivel local;
3. să limiteze utilizarea derogărilor și să examineze obiectivele contradictorii din alte domenii de politică;
4. să îmbunătățească datele consolidate la nivelul UE prin eliminarea lacunelor de la nivelul statelor membre.