Nu s-a făcut rabat de la tehnologie, s-a optimizat raportul dintre genetică şi fertilizare, ştiind că un bun management al azotului influenţează în mod direct şi benefic producţia.
Organizarea ireproşabilă a campaniei de seceriş a permis ca în cursul unei singure zile să fie puse la adăpost chiar şi 800 tone de cereale.

S-a lucrat zi-lumină, cu un modul de opt combine performante şi de mare productivitate. Cheia succesului a fost corelarea perfectă pe lanţul operaţiunilor specifice de recoltat – transportat – depozitat. Viteza de lucru la preluarea producţiei din câmp a crescut considerabil odată cu darea în folosinţă, în acest an, a unui spaţiu de depozitare ce totalizează 10.000 de tone. Silozul este dotat cu două linii de preluare a recoltei, cu o capacitate de lucru de 80 tone/oră fiecare. Montajul s-a făcut în regie proprie cu echipa de specialişti de la Agrimat.

Întreaga investiţie a costat 1,2 milioane de euro şi a fost suportată din veniturile proprii ale societăţii.

Soiuri româneşti, în cultură seminceră

„Cultivăm circa 98% din suprafaţă numai cu soiuri româneşti. Din producţia de grâu a acestui an am trimis probe către trei companii multinaţionale şi ne-au felicitat pentru calitatea grâului pe care îl avem pe stoc
Gavrilă Tuchiluş, director general Agrimat Matca

„Noi, pe lângă grâul de consum, am făcut şi facem, an de an, grâu de sămânţă. Am stabilit de mai mult timp o relaţie foarte bună cu cercetătorii de la Institutul Fundulea, de unde preluăm sămânţa bază şi o multiplicăm pentru trebuinţele societăţii şi pentru alţi fermieri. În acest an am cultivat soiurile Glosa, Izvor şi Boema, care au confirmat în condiţiile pedoclimatice din 2013. Astfel, am obţinut producţii mai bune decât la alte soiuri”, ne-a spus Gavrilă Tuchiluş.

Şi ca o noutate, din toamnă, la Agrimat se vor introduce în cultura seminceră alte două soiuri noi de grâu de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea pentru multiplicare.

Sancţiuni pentru folosirea seminţei necertificate

În multe zone ale ţării, cultura grâului prezintă indici de panificaţie inferiori, una dintre cauze fiind calitatea îndoielnică a materialului biologic achiziţionat şi cultivat. „S-a constatat că există grâu impurificat, semn că în loturile semincere nu se mai face treabă de calitate, nu se mai respectă rigorile tehnologiei de producere a seminţei, inclusiv pe suprafeţele de la firmele multinaţionale. Aş dori ca instituţiile statului să interzică semănatul cu sămânţă necertificată. Spun chiar să se meargă până la reducerea sau la anularea subvenţiei pentru cei care nu folosesc sămânţă din categoriile biologice superioare, adică «sămânţă certificată a primei şi celei de-a doua înmulţiri»”, ne-a declarat Tuchiluş.

Stimularea activităţii de cercetare

În continuare, interlocutorul susţine că prin această acţiune se poate acorda, realmente, un ajutor şi staţiunilor de cercetare care sunt în mare suferinţă. Unităţile de cercetare care abia de se autofinanţează deţin încă în patrimoniu soiuri din categorii biologice valoroase care ar putea fi preluate de multiplicatori, iar aceştia din urmă să producă sămânţă certificată pentru fermieri.