Iată care sunt, pe scurt, cele 10 lucrări legumicole care țin capul de afiș în luna mai!
1. tratarea răsadurilor împotriva bolilor şi dăunătorilor;
2. semănatul la varză, conopidă, guliile de toamnă, mărar, castraveţi, pepeni, fasole, dovlecei, dovleacul pentru copt, andive, broccoli, porumb dulce;
3. în prima decadă, se finalizează plantatul tomatelor de vară, ardeiului şi vinetelor;
4. realizarea lucrărilor de îngrijire a culturilor din grădină, precum prăşitul, plivitul, udatul, fertilizarea fazială, combaterea bolilor şi dăunătorilor sau completarea golurilor;
5. la stadiul de 4-5frunze, se ciupesc vârful castraveţilor pentru stimularea ramificării;
6. copilirea tomatelor timpurii;
7. instalarea spalierilor;
8. recoltarea verdeţurilor şi ridichilor de iarnă;
9. prăşitul şi bilonatul culturilor de cartofi timpurii şi de vară;
10. controlul bolilor cu fungicide: mana la ceapă şi usturoi; mana şi septorioza la tomate, mana şi putregaiul bacterian la cartof, alternarioza etc.
DECALAJ DE DOUĂ SĂPTĂMÂNI
„În ce priveşte înfiinţarea culturilor în spaţii protejate neîncălzite constatăm un decalaj de cel puţin două săptămâni faţă de calendarul normal, pentru că în jurul datei de 1 aprilie intram deja în plantatul în sere şi solarii neîncălzite. Am ajuns aproape în ultima lună a primăverii şi încă nu putem spune că s-a finalizat pe deplin lucrarea. Cauza principală: temperaturile scăzute. De aceea, foarte puţini cultivatori au avut curajul să planteze. Vom vedea cum va fi în câmp!”, ne-a declarat Costel Vînătoru, directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale Buzău.
„În rest, răsadurile sunt în optim, nu putem spune că au fost condiţii vitrige. În general, am avut parte de un an legumicol bun, atât pentru spaţii protejate, cât şi pentru câmp. Sigur, au fost şi zone unde s-au produs evenimente neplăcute (solarii şi culturi distruse în urma episoadelor de vreme severă: căderi de zăpadă şi furtună), dar a fost o iarnă bună, cu precipitaţii, culturile de legume înfiinţate în câmp arătând bine la această dată”.
„SĂ NU EXAGERĂM CU LEGUMELE ÎN EXTRASEZON!”
„Producţia de tomate românești va fi prezentă din plin în piaţă undeva după 15 iunie; asta dacă ne gândim la culturile neforţate de castraveţi şi tomate! Adică unde să nu se intervină cu stimulări de maturare a fructelor. Eu nu recomand această forţare deoarece preţul de cost este foarte mare şi pe urmă, aceşti stimulenţi nu sunt benefici pentru sănătate!”, ne-a declarat cercetătorul Costel Vînătoru.
„Nu ar trebui să intervenim în ritmul normal de dezvoltare al plantelor pentru a ne bucura de un preţ mai mare (neaccesibil consumatorului obişnuit), dar în detrimentul calităţii nutriţionale a fructului. Intervenţia acesta pentru a grăbi maturarea nu este bună. Să nu exegerăm prea mult în extrasezon”, trage un semnal de alarmă directorul BRGV.
ROŞII MAI CU… MOŢ!
Aşa se face ca primele trufandale (roșiile oltenești… mai cu moţ – cu mucron – vârf mic ascuțit cu care se termină unele organe ale plantelor) au ajuns să coste 65 de lei kilogramul! Paștele a venit foarte devreme, solariştii au făcut încălzire şi au cheltuit destul de mult!
Costel Vînătoru, cât şi Victor Lăcătuş, au oferit o soluţie: „Putem să venim să înfiinţăm în martie culturi legumicole în sere şi solarii şi să ajutăm cu căldură o perioadă scurtă de timp, de două-trei săptămâni! Dar să se obţină o producţie de tomate sau de castraveţi numai în sistem încălzit de cel puţin 100 de zile de la un capăt la altul. Trebuie să ştim că de la plantare şi până la prima recoltare, în condiţii normale, hibrizii timpurii de tomate au nevoie de cel puţin 95 de zile. Puţin ştiu şi nu respectă acest lucru!”
CULESUL: RITM ŞI SUBSTANŢĂ!
În bazinul legumicol Matca, cultivatorii se confruntă cu aceleaşi probleme. Temperaturile scăzute au întârziat dezvoltarea vegetativă a plantelor. „De trei săptămâni am plantat şi acum aşteptăm să crească rodul mai mare, e frig, facem focul de la 1 aprilie, facem cheltuieli… O sobă pe rumeguş consumă pe noapte aproape 50 de lei şi la suprafaţa mea am 5 în funcţiune”, ne-a declarat Vasile Vlasie, cel care la cei 10 ari de solar a produs 6.000 de fire de tomate şi câte 3.000 de castraveţi şi ardei.
Primul cules la castraveţi, în jur de 300 de kilograme, l-a avut după imediat după Paşti. Preţul a fost unul bunicel, 12 lei kilogramul, dar se aşteaptă să scadă.
În aceste zile, se pregăteşte să iasă şi cu cele dintâi cantităţi de roşii şi de ardei. Fermierul Vlasile stă cu inima la gât, deoarece, ca şi mulţi alţi legumicultori din Matca, are emoţii că nu o să-şi acopere cheltuielile!
PLEŞOIU, O ZONĂ CU GRĂDINARI
Inginerul Ion Păunel din Pleşoiu, judeţul Olt, se trage dintr-o familiei de „grădinari compleţi”, producători de verdeţuri, de răsaduri şi de legume. Specificul zonei este că aici erau vestiţi pentru cultivarea roşiilor, castraveţilor şi ardeilor pe araci. A dispărut acest mod de producere a legumelor.
Acum este cultivator de tomate. „În judeţul Olt, primele tomate s-au vândut cu 34-37 lei kilogramul. Preţul de producător a ţinut cam o săptămână după care s-a dus în jos. Eu am terminat de plantat şi acum ne îngrijim de culturi”, a susţinut Ion Păunel.
„CÂND TRAG LINIE, SĂ NU-MI SUFLE VÂNTUL PRIN BUZUNAR!”
Legumicultorul din Pleşoiu mai are ceva marfă pentru piaţa din Slatina. „La ferma mea, în urmă cu 10 ani, vindeam ridichi şi ceapa verde cu 20 de bani şi simţeam că îmi mai rămânea ceva. Azi, e acelaşi preţ şi bate vântul prin buzunar! Să dau un exemplu: La 15 mii de fire de ridichi am avut opt oameni la cules care m-au costat 1.200 de lei ziua de muncă. Eu am încasat 3.000 de lei, din care aproape jumătate a fost numai recoltatul. Cred că atunci când vom trage linie, tare mi-e că nu îmi voi acoperi nici măcar cheltuielile!”, a explicat producătorul agricol.
Scumpirile legumelor se vor reflecta în preţurile de valorificare cauzate de cheltuielile din amonte: căldură, curent electric, sămânţă, îngrăşăminte, pesticide, carburant, forţa de muncă…
COSTEL VÎNĂTORU
COSTURILE DE PRODUCŢIE…
… au crescut pentru că, în primul rând, s-a cheltuit cu foarte mult cu încălzirea spaţiilor protejate, în urma temperaturilor scăzute o perioadă mai lungă de timp.
Teoretic, de la jumătatea lunii martie ar fi trebuit să înceapă să crească temperatura. Nici pe departe… Am avut îngheţ, brumă, cultivatorii au ţinut centralele pornite pentru a nu afecta răsadurile şi culturile legumicole.
un articol de
MARIAN MUȘAT
