Emanuel Lilea este operator utilaje agricole într-o fermă vegetală din Mannheim-Neckarau. „Eu sunt… motor în 4 timpi: pregătesc, semăn, fac tratamente, transport baloți. În general, unde e nevoie, acolo lucrez”, spune tânărul.
Lui Emanuel nu i-a plăcut școala, spune că „a fugit de ea!” Însă „de mic i-au plăcut tractoarele! „Când le auzeam pe drum, rupeam după ele! Nici nu visam că o să conduc așa bijuterii! Eram prăfuit, un copil desculț, cu o bucată de pâine în mână (dacă apucam s-o iau!), toată ziua pe câmpuri îmi pierdeam timpul după tractoare, pe lângă tractoriști”, mărturisește românul.
Mâna dreaptă a patronului
Este oltean și lucrează ca operator utilaje într-o ferma în Mannheim-Neckarau. Câștigă destul de bine și nu-și dorește să se mai întoarcă în țară! A venit ca simplu muncitor și a ajuns să fie mâna dreaptă a patronului! ”În 2013 am avut șansa să vin în Germania, inițial, voiam să stau 2-3 luni și să vin înapoi în țară și să-mi deschid ceva. Dar când am văzut ce oportunități am aici, ce condiții de trai, am zis că nu are rost să mă întorc în țară, aici, de bine de rău, sunt angajat, câștig bine, merge cartea de muncă”, susține Lilea.
O fermă cu peste 1.000 de hectare
Ferma la care lucrează cultivă peste 1.000 de hectare, mare parte teren închiriat, cultivat cu grâu, ovăz, rapiță, porumb, soia, sparanghel și plante furajere; la floarea soarelui s-a renunțat deoarece nu dă randament.
Producțiile sunt bune, prețurile sunt urmărite zilnic pe bursă, ne spune Lilea.
„Eu sunt… motor în 4 timpi”
În ferma de la Mannheim-Neckarau la început de octombrie se intrase putrenic în campania de rapiță. Emanuel Lilea spune că în general, dar mai ales în campanii, are mult de lucru: „Eu sunt… motor în 4 timpi: pregătesc, semăn, fac tratamente, transport baloți. În general, unde e nevoie, acolo lucrez”.
Ne spune că după ce și-a luat permisul cu B, C, E în țară, a văzut aici că tractorul nu e numai de condus: te urci la el și gata pe câmp! Trebuie să înveți să calibrezi, trebuie să înveți să lucrezi cu aplicații moderne, satelitare, pe sisteme GPS, să programezi.
COMBINA – URMĂTOAREA ETAPĂ
A făcut curs de calificare ca operator; a urcat pe toate utilajele agricole, numai pe combină nu. E următoarea etapă. „Pasiunea asta pentru tractoare, nu e deloc ușoară! Pe urmă, agricultura, cu munca câmpului, cu toate că la început, la prima vedere, zici: mamă, asta e! E multă muncă în spate!”, mărturisește tânărul.
„DACĂ AI MÂINI DE AUR, FOLOSEȘTE-LE!”
Emanuel Lilea are mâni de aur, îi place să meșterească la tractoare. A postat pe contul lui clipuri cu întreținerea utilajelor, cu intervenții cu multe vizualizări.
„Dacă ai mâini de aur, folosește-le! Că dacă le ții în buzunar, nu ai făcut nimic! Degeaba le ai, ia uite, totdeauna se găsește ceva de reglat, un pic de îndreptat, un pic de vopsea, mai strângem o piuliță, mai o garnitură. Meseria e brățară de aur, dar nu toți o poartă, că le e rușine cu ea!, așa spunea bătrânul meu”, își amintește Emanuel Lilea.
„NU AM NICIUN PLAN SĂ VIN ACASĂ!”
Emanuel Lilea recunoaște că la început i-a fost greu deoarece nu cunoaștea limba. După ce a învățat-o, a făcut cursuri de operator utilaje agricole. După un timp și-a adus familia. Are un băiat de 14 ani și o fată de 9. Băiatul pare că ar vrea să se implice în agricultură, l-a luat pe tractor, îi place, deocamdată e pasionat de… calculator!
„Nu am niciun plan să vin acasă. Deocamdată eu sunt mulțumit cum câștig aicea, programul de lucru e foarte bun, am 12 ani pe cartea de muncă, am zis că dacă mai prind încă vreo 10 ani, trag linie la final și oi vedea ce voi face”, ne-a mărturisit românul.
Frumoasă agricultura, nimic de zis, tractoare noi, utilaje frumoase, nu-ți poți lua ochii de la ele, mai ales când îți merg bine. Uneori când ai o pană, când se strică ceva, pe vreme câinoasă, cu mocirlă pe jos, îți blestemi zilele! – EMANUEL LILEA, Operator utilaje agricole în Germania
EXPERIENȚA UNUI OM CRESCUT LA ȚARĂ
Emanuel Lilea are în agricultura din România doar experiența unui om crescut la țară, obișnuit cu muncile câmpului. ”Pe la 7 ani am început să iubesc tractoarele UTB 650 și combinele de treierat (Gloria), pe care noi nu ni le permiteam.
Am plecat în străinătate la 17 ani cu primul meu pașaport, fără știrea părinților mei. Nu au fost toate așa cum îmi doream. Am eșuat în repetate rânduri. Eram un visător, fără să știu cât de grea e viața în realitate. În 2013 un prieten m-a invitat în Germania să-l ajut pentru 2-3 luni la construcția unei hale. Neavând în țară un loc de muncă stabil, am acceptat, ca să strâng niște bani cu care acasă să îmi cumpăr un tractor. Dar ajuns în Germania, planul s-a schimbat. Am rămas angajat. Aici a început adevărata mea călătorie în agricultură. Credeam că știu totul despre tractoare, dar de fapt nu știam nimic.
Am reușit să îmi aduc și familia aici, soția și cei doi copii, începând o viață nouă, de la zero. Vin dintr-o familie de oameni simpli, care au luptat. Vreau să rămân un om simplu sperând că ziua de mâine va fi mai bună decât cea de azi”, încheie doljeanul în vârstă de 37 ani.
„E O ALTĂ MENTALITATE AICI!”
Emanuel Lilea spune că „diferență mare dintre o fermă din România și una din Germania nu ar fi, doar că aici e mai multă organizare, solidaritate. Fermierii sunt mai organizați, se ajută între ei, strâng bani împreună, iau utilaje de care să se folosească toți. Când se strică, sunt bani pentru reparații. E o altă mentalitate aici”.
