Comisia Europeană a iniţiat primele etape ale unei proceduri de infringement împotriva României, acuzând ţara noastră că ar fi acordat autorizaţii de urgenţă prea permisive pentru utilizarea substanţelor pe bază de neonicotinoide.

România se confruntă acum cu probleme la Bruxelles din cauza numeroaselor derogări acordate pentru substanţele active imidacloprid şi tiametoxam, ambele interzise în Uniunea Europeană din cauza efectelor asupra polenizatorilor, inclusiv albinelor.

12 derogări în doi ani!

Potrivit Comisiei, în 2023 şi 2024 România a emis 12 autorizaţii temporare de urgenţă pentru utilizarea acestor insecticide, o cifră considerată „excesivă” de executivul european. De asemenea, este pentru prima dată când autorităţile europene declanşează o procedură de infringement împotriva unui stat membru pe tema autorizării de urgenţă a produselor de protecţia plantelor care conţin neonicotinoide.

România ar fi ignorat o decizie a Curţii de Justiţie a UE

În documentul adresat României la 8 octombrie, se specifică faptul că, deşi a fost avertizată în repetate rânduri, ţara noastră a continuat să emită autorizaţii temporare pentru utilizarea în aer liber a imidaclopridului şi tiametoxamului la tratamentele seminţelor de cereale, porumb şi floarea-soarelui, în 2023 şi 2024.

Comisia Europeană subliniază că autorizaţiile de urgenţă pot fi acordate doar atunci când există un risc grav care nu poate fi controlat prin alte mijloace adecvate. Totuşi, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit încă din 2023 că derogările pentru utilizarea neonicotinoidelor la tratarea seminţelor destinate semănatului în câmp nu sunt permise.

Derogările la neonicotinoide nu trebuie să devină o practică obişnuită

Potrivit Comisiei, emiterea repetată a acestor autorizaţii de urgenţă pare să fi devenit o practică constantă a autorităţilor române, fără semne de ajustare a abordării. România are acum două luni pentru a răspunde avertismentului transmis de Bruxelles. Dacă explicaţiile nu vor fi considerate satisfăcătoare, Comisia ar putea transmite un aviz motivat, ceea ce ar reprezenta pasul următor în procedura de infringement.

O percepţie diferită din perspectiva fermierilor

Din punct de vedere al fermierilor români, însă, situaţia este mult mai nuanţată şi vine chiar în contradicţie cu ceea se însearcă a se acredita pe plan mediatic în acest moment. „În primul rând, este important de subliniat că România nu este singura ţară vizată, în total 15 state membre au primit astfel de notificări. Percepţia că România s-ar afla într-o situaţie excepţională în Europa este eronată şi trebuie corectată”, a ţinut să precizeze Florentin Bercu, în calitatea sa de director executiv al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV).

Acesta atrage atenţia că mediatizarea este adesea amplificată, inclusiv prin campanii ale unor organizaţii cu interese proprii. Problemele reale ale apicultorilor, cum ar fi infestarea cu Varroa sau alte provocări specifice, sunt folosite pentru a exagera impactul neonicotinoidelor asupra mortalităţii albinelor în România.

„Până în prezent, nu există studii clare efectuate în România care să demonstreze o legătură directă între tratamentele cu neonicotinoide şi decesul albinelor. Tratamentele aplicate pe sămânţă, înainte ca plantele să fie expuse polenizatorilor, nu pun în pericol albinele, spre deosebire de tratamentele aplicate în timpul vegetaţiei, când insectele polenizatoare intră în contact cu substanţele chimice”, a ţinut să explice Bercu, care ocupă şi funcţia de vicepreşedinte al COGECA.

Clarificări privind derogările

Florentin Bercu subliniază că situaţia neonicotinoidelor în România este complexă şi necesită o abordare echilibrată. Notificarea de infringement nu indică o anomalie unică a României, ci reflectă practici întâlnite şi în alte state membre, susţine el. Totodată, vizavi de numărul mare de derogări pe care Comisia le-a pus în discuţie, acesta afirmă că fiecare derogare se referă, de fapt, la un produs comercial individual. De aceea rezultă atât de multe solicitări pentru autorizare de urgenţă.

Citeşte şi:
Fermierul și apicultorul Florian Vizireanu intervine în dosarul dintre albinari și agricultori de la ÎCCJ. Nu s-au constatat cazuri de mortalitate în familiile de albine!

Controversă juridică şi procedurală

Cazul de la Cluj a generat discuţii în instanţă. Romapis şi Eco-Ruralis au depus cereri privind suspendarea şi anularea derogărilor. În primul dosar, instanţa a acordat suspendarea, dar în al doilea, anularea derogărilor deja emise a fost considerată nejustificată, deoarece acestea au fost realizate conform procedurilor legale. Bercu atrage atenţia că organizaţiile precum Eco-Ruralis nu pot fi considerate direct afectate, ci doar membrii lor, ceea ce ridică probleme de procedură în acţiunile în instanţă.