Fermier și apicultor, Florian Vizireanu este mâhnit că pesticidele neonicotinoide rămân interzise în România!
După ce Curtea de Apel Cluj a decis suspendarea autorizațiilor emise de Ministerul Agriculturii pentru utilizarea pesticidelor neonicotinoide, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea MADR de suspendare a efectelor hotărârii instanței de apel clujene, mai mulți fermieri iau poziții.
Înalta Curte a decis: Neonicotinoidele rămân INTERZISE în România!
FERMIER ȘI APICULTOR, FLORIAN VIZIREANU INTERVINE ÎNTRE ALBINARI ȘI AGRICULTORI
Unii au venit cu întâmpinări în recursul declarat de MADR la Înalta Curte de Casație și Justiție, care se va judeca la un termen la care nu a fost stabilit.
Florian Vizireanu a făcut un demers în dosarul cauzei de pe o poziție și o calitate cel puțin interesante. El este președintele ACA Brăila, cu personalitate juridică, și, totodată, producător agricol care lucrează o suprafață de circa 500 de hectare de teren pe care cultivă cereale și plante melifere.
Florian Vizireanu: „Am citit cu surprindere și mâhnire că ÎCCJ a respins cererea Ministerului Agriculturii și a unor entități private – de suspendare a efectelor hotărârii Curții de Apel Cluj din 18 martie 2025, confirmând astfel că pesticidele neonicotinoide rămân interzise în România”.
Neonicotinoidele, utilizate în dozele recomandate de către producător, susține fermierul din Scorțarul Vechi, nu prezintă pericol nici pentru om, nici pentru animale și nici pentru mediu!
STUDIILE NU AU CONSTATAT CAZURI DE MORTALITATE ÎN RÂNDUL FAMILIILOR DE ALBINE
„În urma studiului realizat pe teren nu s-au constatat cazuri de mortalitate în rândul familiilor de albine.
Aceste rezultate se corelează cu faptul că semințele de floarea soarelui (achenele) tratate cu produse fitosanitare, precum Cruiser 350 FS, Nuprid AL 600 sau Picu 600 FS, sunt utilizate într-o cantitate foarte redusă, având ca scop principal protejarea culturii împotriva Tanymecus diacotillis (rățișoara porumbului) care intră în contact direct cu sămânța după semănare.
Doza de s.a. este de circa 8-10 kg/tona de sămânță, iar densitatea medie la semănat este de circa 65.000 plante/ha, ceea ce limitează expunerea insectelor polenizatoare la aceste substanțe”, explică fermierul.
El adaugă că observațiile realizate în teren au evidențiat că insecticidul este aplicat pe coaja achenelor (semințelor) de floarea soarelui înainte de semănare.
În condiții optime de răsărire, coaja se desface, iar germinația are loc din miezul seminței. Astfel, rădăcina plantei tinere se dezvoltă descendent iar tulpina emergentă este ascendentă, fără a intra în contact direct cu substanța insecticidă, ceea ce indică faptul că aceasta nu e implicată în procesele metabolice ale plantei în procesele de germinație și creștere timpurie.
De asemenea, analiza miezului seminței de floarea soarelui nu a evidențiat prezența reziduurilor de insecticid, ceea ce indică faptul că substanțele utilizate pentru tratarea semințelor nu au contaminat partea comestibilă a plantei.
Este evident că activitatea albinelor în perioada de colectare a polenului și nectarului nu a fost afectată, neexistând un impact negativ asupra stării lor de sănătate sau asupra producției de miere, conchide fermierul brăilean.
Vezi AICI rezultatele și concluziile studiului privind impactul tratamentului cu neonicotinoide, realizat de Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, în colaborare cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor (ICDPP), SCDA Secuieni, ICDA Fundulea și ICD Apicultură și SCDA Pitești.
LABORATOARELE AU ATESTAT CĂ NU AU EXISTAT REZIDUURI DE NEONICOTINOIDE
O declarație asemănătoare ne-a oferit-o și dr. ing. Dumitru Manole, fermier din Amzacea, județul Constanța.
„Cu tot respectul pentru Curtea de Apel Cluj care a dat o hotărâre total lipsită de expertiză în timpul campaniei de primăvară (18 martie 2025). Nu s-a mai putut semăna floarea soarelui, porumb și sorg cu tratamentul cu aceste hulite neonecotinoide. S-a trecut și peste Proiectul ADER 4.3.1.5. care a fost dezbătut la Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS) încă din 2018.
Un colectiv format din academicieni a demonstrat că în diversele fenofaze ale culturii de floarea soarelui și porumb nu au existat reziduuri de neonicotinoide și nici în miere în final. Probele au fost analizate de laboratoare autorizate din țări ca Germania și Bulgaria”, susține dr. ing. Dumitru Manole, membru al Asociației Internaționale a Florii Soarelui, președintele Asociației pentru Culturii Florii Soarelui din România și membru de onoare al ASAS.
BĂTAIE DE JOC LA ADRESA CUNOAȘTERII LUMII AGRONOMICE
De asemenea, Nina Gheorghiță, fermier și vicepreședinte LAPAR, precizează: să interzici tratamentul sămânță, în cadrul derogărilor, deci sub supraveghere strictă, și să lași la liber neonicotinoidele omologate ca biocid este bătaie de joc, fără limite, la adresa cunoașterii lumii agronomice.
„România este singura ţară din Uniunea Europeană care are zonă de stepă. Bazinul Mării Negre aduce o presiune extraordinară din partea dăunătorilor de sol, dăunători pe care nu îi întâlnim în restul Uniunii Europene”, susține ea la ZF Live.
Nina Gheorghiță explică faptul că în 2000 România înregistra 641.000 familii de albine, iar în 2023 – 2,39 milioane, iar dovezile că numărul familiilor de albine a scăzut din cauza neonicotinoidelor nu au cum să existe!
