Motivaţia din spatele acestei decizii este una cât se poate de raţională, după cum ne asigură chiar forul condus de Ursula von der Leyen, care şi-a propus ca prioritate asigurarea faptului că sectorul agriculturii ecologice dispune de instrumentele adecvate, precum şi de un cadru juridic funcţional şi consensual, esenţial pentru atingerea obiectivului de a aloca agriculturii ecologice 25% din suprafaţa terenurilor agricole. „Noul regulament privind produsele ecologice oferă o bază solidă, însă legislaţia secundară care urmează să fie adoptată trebuie să fie la fel de rezilientă”, argumentează Comisia. Acest sector va juca un rol important în realizarea ambiţiei Pactului Verde european şi la atingerea obiectivelor stabilite în cadrul strategiei ‘De la fermă la consumator’ şi al strategiei în domeniul biodiversităţii.

TRANZIŢIA CĂTRE UN SISTEM ALIMENTAR MAI SUSTENABIL

Comisia a anunţat astfel că intrarea în vigoare a legislaţiei ce priveşte agricultura ecologică va fi amânată de la 1 ianuarie 2021 la 1 ianuarie 2022, la cererea statelor membre, a Parlamentului European şi a altor părţi interesate. Referitor la acest subiect, comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Janusz Wojciechowski, a ţinut să facă următoarele precizări: „Strategiile care vizează agricultura şi biodiversitatea stabilesc obiective ambiţioase pentru sectorul agricol, având rolul de a-l pregăti pentru aplicarea Pactului Verde. Agricultura ecologică va fi un aliat esenţial în tranziţia către un sistem alimentar mai sustenabil şi o mai bună protecţie a biodiversităţii. Comisia va sprijini sectorul agriculturii ecologice în vederea atingerii obiectivului de a avea 25% din suprafaţa terenurilor agricole în regim ecologic până în 2030, furnizând cadrul politic şi juridic adecvat”.

PLAN DE ACŢIUNE PE 3 DIRECŢII:

Pentru a contribui la realizarea acestui obiectiv, Comisia Europeană are în vedere elaborarea unui plan de acţiune pentru agricultura ecologică, care va contribui la stimularea sectorului, atât la nivelul cererii, cât şi al ofertei. Acesta va fi organizat în jurul a trei puncte principale:

1. Stimularea cererii de produse ecologice, menţinându-se totodată încrederea consumatorilor;
2. Încurajarea creşterii sectorului agriculturii ecologice în UE;
3. Consolidarea rolului producţiei ecologice în lupta împotriva schimbărilor climatice şi a pierderii biodiversităţii, inclusiv în gestionarea durabilă a resurselor.

Consultarea publică lansată la începutul lunii septembrie are scopul de a colecta feedback pe tema proiectului de plan de la cetăţeni, autorităţile naţionale şi părţile interesate relevante. Chestionarul va fi disponibil online timp de 12 săptămâni, până la 27 noiembrie.
Noua legislaţie privind agricultura ecologică va reflecta natura schimbătoare a acestui sector aflat în creştere rapidă. Noile norme sunt menite să garanteze o concurenţă loială pentru agricultori, permiţând evitarea fraudelor şi menţinând încrederea consumatorilor. Amânarea tranziţiei între legislaţia actuală şi cea viitoare a fost solicitată iniţial de statele membre, de Parlamentul European, de ţările terţe şi de alte părţi interesate, din cauza complexităţii şi a importanţei legislaţiei secundare în curs de elaborare.

Norbert Lins şi Janusz Wojciechowski

„GRABA AR FACE MAI MULT RĂU DECÂT BINE”

Întârzierea implementării noilor norme ale Uniunii Europene privind cultivarea şi etichetarea produselor ecologice cu un an le-ar oferi fermierilor şi autorităţilor naţionale preocupate de efectele pandemiei mai mult timp pentru a se adapta. Aceasta a fost reacţia preşedintelui Comitetului pentru agricultură şi dezvoltare rurală al UE, Norbert Lins, la propunerea Comisiei de a amâna aplicarea noii legi organice. „Acest lucru va oferi executivului UE mai mult timp pentru a consulta în mod corespunzător toate părţile interesate înainte de a elabora legislaţia secundară, ceea ce este esenţial pentru ca noile norme organice să funcţioneze pe teren. Grăbirea prin aprobarea legislaţiei secundare, atunci când fermierii sunt preocupaţi de abordarea efectelor Covid-19, ar face mai mult rău decât bine”, consideră politicianul german, membru al grupului PPE din Parlamentul European.

O DECIZIE ÎN CURS DE APROBARE

Din cauza întârzierilor în procesul de pregătire a actelor delegate şi de punere în aplicare, cauzate de izbucnirea pandemiei Covid-19, Lins a cerut în luna mai comisarului european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, să amâne aplicarea noii legi organice până în ianuarie 2022. Propunerea depusă de Comisie trebuie să fie aprobată atât de Parlament, cât şi de Consiliu pentru a intra în vigoare.

40 MILIOANE DE EURO PENTRU SECTORUL BIO

Cum era de aşteptat, efectele crizei provocate de pandemia Covid-19 au influenţat în mod semnificativ decizia autorităţilor de la Bruxelles. În cadrul politicii de promovare a produselor agroalimentare, Comisia intenţionează să aloce agriculturii ecologice un buget specific de 40 milioane de euro pentru anul 2021. Acest buget va cofinanţa acţiunile de promovare şi campaniile de informare privind sectorul ecologic al UE, sensibilizând publicul cu privire la calităţile acestuia şi urmărind stimularea cererii. Pe lângă aceste instrumente esenţiale, actuala şi viitoarea politică agricolă comună (PAC) vor continua să sprijine dezvoltarea agriculturii ecologice în UE. De exemplu, măsurile din cadrul programelor de dezvoltare rurală oferă sprijin fermierilor care doresc să se convertească la agricultura ecologică sau să se menţină în acest climat.

IMPACT SCĂZUT ASUPRA MEDIULUI

Alimentele din agricultura ecologică se produc cu ajutorul unor substanţe şi procese naturale, rezultând o metodă agricolă cu impact limitat asupra mediului. Astfel se încurajează utilizarea resurselor regenerabile de la fermă, îmbunătăţirea ciclurilor biologice din cadrul sistemului agricol, menţinerea biodiversităţii, menţinerea echilibrelor ecologice regionale, menţinerea şi creşterea fertilităţii solului, precum şi utilizarea responsabilă şi gestionarea corespunzătoare a apei. În plus, normele privind agricultura ecologică încurajează un standard ridicat al bunăstării animalelor şi impun fermierilor să răspundă nevoilor comportamentale specifice ale animalelor. 

un articol de
LIVIU GORDEA