Ratele bancare falimentează crescătorii de taurine - Revista Ferma
3 minute de citit

Ratele bancare falimentează crescătorii de taurine

rate m Ratele bancare falimentează crescătorii de taurine

Pe lângă problemele inerente care macină de mai multă vreme acest sector, a mai apărut şi criza economică. Primii afectaţi sunt fermierii care au contractat credite bancare şi care au dificultăţi în a-şi achita datoriile către bănci, care trebuie onorate lună de lună.

Aproape toţi crescătorii de animale interesaţi să-şi dezvolte afacerea au apelat la credite bancare, neavând altă soluţie de finanţare. În baza unor calcule destul de riguroase şi a unei producţii de lapte estimate, băncile au ajuns la concluzia că fermierii sunt capabili să-şi achite ratele lunare la bancă.

Desigur, toate acestea se întâmplau cu mult timp în urmă, când nimeni nu anticipa impactul crizei globale asupra economiei româneşti şi, implicit, şi asupra agriculturii. Odată apărută însă, criza va da peste cap planurile fermierilor.

Nici o socoteală anterioară nu mai stă în picioare

Într-o situaţie similară cu cei care au contractat credite bancare pe cont propriu, se află şi crescătorii implicaţi în proiecte Sapard. După cum se ştie, aceştia sunt obligaţi să contribuie la finaţarea proiectului cu 50 la sută din valoarea totală a investiţiei.

Cum puţini sunt cei care au avut „în buzunar” banii necesari cofinanţării, crescătorii fără resurse financiare proprii au fost nevoiţi să contracteze împrumuturi bancare. Chiar dacă s-au văzut cu banii în cont la momentul potrivit, alegerea acestei surse de finanţare a adus fermierilor costuri suplimentare, precum şi obligaţia de a respecta cu rigurozitate o anumită disciplină financiară şi de business, până la urmă.

Cu alte cuvinte, afacerea fermierului, căruia i s-a acordat împrumutul bancar, a fost construită în aşa manieră încât agricultorul să-şi poată achita ratele bancare, dar să aibă şi o siguranţă financiară, care să-i permită să-şi dezvolte afacerea, pentru ca, după o anumită perioadă, acesta să poată trăi pe propriile lui picioare, adică să-şi rentabilizeze ferma, astfel încât să se autosusţină financiar şi să obţină profit. Aceasta este, de fapt, raţiunea iniţierii oricăror forme de sprijin financiar.

Dacă mai punem la socoteală şi scăderea preţului de livrare a laptelui, cu care îi ameninţă procesatorii pe crescătorii de bovine autohtoni, numărul fermierilor nevoiţi să-şi încheie activitatea este în creştere. Cum scade procesatorul, artificial, preţul de achiziţie a laptelui?

Practic, crescătorul nu are la îndemână prea multe variante: trebuie să plătească ratele lunare la bancă din alte surse sau pierde întreaga investiţie. Unii vor accepta, în aceste condiţii, tot ce li se impune, alţii nu vor ceda şi îşi vor cere în continuare drepturile, alţii vor renunţa să mai lupte…

Întrebare către autorităţile care decid prin agricultură: voi, oameni buni, cu ce lapte aţi crescut? Cu ce lapte vreţi să vă creşteţi copiii şi nepoţii dacă pe Joiana a noastră o “sprijiniţi” să ajunga la abator?

Articol publicat în revista Ferma, nr 1(68)/2009

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →