Putem începe hrănirea suplimentară a albinelor - Revista Ferma
6 minute de citit

Putem începe hrănirea suplimentară a albinelor

ciobanas 2 m Putem începe hrănirea suplimentară a albinelor

Cu cât ponta mătcilor începe mai devreme, cu atât este mai bine, deoarece se vor naşte contingente de albine tinere. Acestea vor înlocui insectele care au iernat şi care sunt uzate. Dimpotrivă, dacă avem mătci bătrâne, mai puţin prolifice, depunerea primelor ouă va întârzia, iar între primele albine tinere, care se nasc, şi albinele bătrâne, care încep să moară, va apărea un decalaj, care va produce depopularea familiilor.

În acest an, încă de la început, noi, apicultorii, am beneficiat de generozitatea climei. Temperaturile de peste 10-12oC ziua au permis albinelor să efectueze zboruri de curăţire şi, de asemenea, au creat condiţii prielnice pentru efectuarea unei sumare treceri în revistă a familiilor de albine.


Cumpărăm sau preparăm hrana suplimentară?

Ce produse folosim? Din acest moment, apicultorii pot trece la efectuarea hrănirilor suplimentare, cu rolul de a stimula familiile. Hrănirile se pot realiza, în această perioadă a anului, doar prin: turte energo-proteice, plăci de zahăr kandi sau şerbet. Folosirea siropului este contraindicată, deoarece albinele nu-l pot prelua, iar în stup va creşte umiditatea, cauză a multor probleme. Doar în perioada premergătoare înfloririi pomilor fructiferi, se poate administra şi sirop de zahăr 1:1, în care se introduc şi ceaiuri, sucuri sau protofil (17 ml per 1 l sirop).

Produsele solide, gen turte sau zahăr kandi, se pot cumpăra de la diferite firme de profil, dar le putem prepara şi singuri.

Prepararea hranei solide. La un kg de miere (preferabil miere de salcâm sau de tei) se adaugă 3-4 kg de zahăr pudră, amestecându-se continuu până când această turtă nu mai curge. În conţinutul de bază se pot amesteca, încă de la început, diferite ceaiuri din plante medicinale (mentă, cimbrişor, sunătoare, coada şoricelului şi, în general, plante care acţionează la nivel de tub digestiv) şi sucuri de ceapă, de lămâie şi de usturoi, toate având un efect benefic. Foarte bun este protofilul, din care se pun 34 ml per 1 kg turtă, acesta având rol detoxifiant şi stimulator.

Componenţii proteici, cum este polenul, sau înlocuitorii acestuia: laptele praf degresat, şrotul de soia, sau drojdia furajeră, trebuie încorporaţi în turtă. Recomand folosirea polenului, deoarece este un compus cu rol esenţial în nutriţia albinelor.

Dacă polenul din producţie proprie s-a epuizat, atunci va trebui să avem grijă de unde îl cumpărăm, şi să ne asigurăm că stupina care l-a cules este indemnă de boli infecto-contagioase ale albinelor. Proporţia de polen în turtă poate fi de la 10 la 40-50 la sută, dar, pentru această perioadă anului, cantitatea trebuie să fie mai mică, deoarece este posibil ca vremea să se răcească din nou, pentru un interval de timp destul de mare, când intestinul albinelor nu trebuie să fie supraîncărcat.

Dacă sucurile de ceapă sau ceaiurile au determinat scăderea vâscozităţii turtei, este bine să se adauge zahăr pudră şi să se frământe până când aceasta nu mai curge. În momentul în care întregul conţinut a fost omogenizat şi s-a adus la consistenţa dorită, se cântăreşte pentru fiecare familie de albine câte 1 kg de conţinut şi se introduce într-o pungă de material plastic (pungi de congelator), după care se întinde cu sucitorul.

 

Administrarea hranei în stup

Pe una din părţi se execută orificii cu ajutorul furculiţei de descăpăcire, după care turta se aşează pe rame, deasupra ghemului de iernare cu orificiile în jos.

În cazul în care albinele acoperă spetezele superioare ale ramelor, este bine să le îndepărtăm blând cu ajutorul afumătorului, fără a brusca, deranjând cât mai puţin posibil familia. Apoi putem aşeza turta pe aceste speteze fără să strivim albinele.

În funcţie de rezervele de hrană existente în stupi, de condiţiile meteo şi de necesităţi, se poate interveni cu altă turtă, după ce prima a fost consumată.

 

Lipsa mătcii poate favoriza apariţia bolilor

În momentul în care temperatura mediului permite, începând din luna martie, se poate descăpăci câte o ramă cu miere, pentru a o plasa imediat lângă prima ramă cu puiet, pentru a asigura o foarte bună stimulare a pontei mătcilor.

Dacă se constată familii de albine fără matcă, este bine să fie unite cu familiile vecine, deoarece lipsa mătcii duce la nelinişte, la supraîncărcarea intestinului şi, implicit, la apariţia diareei. Pe această stare patologică neinfecţioasă se poate suprapune un germen infecţios sau parazitar gen Nosema apis şi este suficient să apară o familie bolnavă în stupină, pentru ca boala să se extindă şi la celelalte.

De asemenea, aceste familii pot fi expuse şi fenomenului de furtişag, ulterior pot deveni familii bezmetice, acceptarea unei mătci în aceste condiţii fiind foarte greoaie, iar unirea cu altă familie poate genera probleme.


INSPECŢIE SUMARĂ A FAMILIEI DE ALBINE

Înainte de a efectua hrănirile suplimentare, este bine să verificăm familiile de albine, urmărind:
– poziţionarea ghemului de iernare;
– dacă sunt urme de diaree pe faguri sau pe speteaza ramelor;
– existenţa rezervelor de iernare;
– dacă familia de albine a beneficiat de o bună aerisire;
– dacă sunt urme vizibile de rozătoare.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 2(69)/2009

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →