Poziţia Uniunii Europene faţă de organismele modificate genetic (OMG) este în continuare criticată de importanţi reprezentanţi ai mediului academic, dar şi de o parte a asociaţiilor profesionale din industrie. Acestea din urmă acuză autorităţile de la Bruxelles de dublu-standard în privinţa acceptării utilizării acestor instrumente în interiorul blocului comunitar.

Atitudine ambiguă

Realitatea nefericită este că organismele modificate genetic au fost atât de puternic politizate, încât ne-am îndepărtat de la o conversaţie sobră bazată pe dovezi – BILL WIRTZ, analist Consumer Choice Center

Parlamentul European a autorizat în iulie 2020 aplicarea unei derogări temporare de la normele privind ingineria genetică, pentru a permite dezvoltarea vaccinului CoVid-19 cu ajutorul tehnologiei OMG, dar dincolo de această luare de poziţie, oarecum forţată, atitudinea oficială a UE nu s-a schimbat sub nici o formă. „Acum este viabil din punct de vedere politic să permitem inovaţiei ştiinţifice să combată acest virus, dar în domeniul agriculturii toate uşile sunt închise. Nu ar trebui să avem oare încredere şi în muntele de dovezi ştiinţifice că aceste tehnici de ameliorare sunt sigure în alimentaţie?”, se întreba în vară Bill Wirtz, analist pentru politici în cadrul organizaţiei non-guvernamentale Consumer Choice Center.

Dublul standard

În prezent, pe teritoriul UE mai avem doar câteva zeci de mii de hectare alocate culturilor modificate genetic. CE ar trebui însă să-şi îndrepte atenţia spre ceea ce numim generic noile tehnici de ameliorare – PEKKA PESONEN, secretarul general al Copa-Cogeca

Există, desigur, un număr important de profesionişti care înţeleg logica tehnologiei şi modul în care adoptarea noilor tehnici de ameliorare genetică sunt sigure pentru consumatori. Altfel, cu siguranţă nu ar fi acceptate în lanţul nostru alimentar. Cele mai multe discuţii au fost până acum legate de impactul cultivării plantelor modificate genetic.

„Avem un standard dublu când vine vorba de importuri, deoarece, după cum ştiţi, importăm anumite culturi modificate genetic, pe care nu le cultivăm aici în Europa. (…) Aceste tehnologii se vor răspândi şi vor fi utilizate de concurenţii noştri şi vor intra pe piaţa UE, indiferent dacă vrem sau nu. Recunoaştem dificultatea politică, dar apoi partenerii noştri comerciali internaţionali ne vor obliga în cele din urmă să venim cu propriile noastre idei”, recunoaşte Pekka Pesonen, secretarul general al Copa-Cogeca.

Ne lipseşte competitivitatea

Industria furajelor pledează şi ea pentru creşterea competitivităţii producţiei de proteine vegetale cultivate pe plan local în strategia UE cu privire la acest sector, dar în acelaşi timp admite importanţa introducerii instrumentelor moderne de cercetare. „Este o parte a reformei PAC pe care o considerăm foarte importantă. Comisia trebuie să vină cu propuneri durabile pe termen lung în primăvara viitoare, pentru că e nevoie să putem lucra cu aceste tehnici în comunitatea europeană pentru a fi competitivi pe piaţa mondială în dezvoltarea de noi soiuri de plante, dar şi pentru a putea beneficia de un comerţ liber cu toate regiunile lumii. Aşadar, FEFAC pledează în mod clar pentru acorduri de liber schimb. (…) Suntem în favoarea tuturor iniţiativelor de menţinere a unei pieţe unice puternice în UE”, a declarat, la rândul său, Asbjørn Børsting, preşedintele Federaţiei Europene a Producătorilor de Furaje (FEFAC).

Ne vom lămuri la primăvară

Trebuie să avem o dezbatere largă şi deschisă care să ne lămurească dacă şi în ce mod biotehnologiile ar putea contribui la îmbunătăţirea durabilităţii sistemului nostru alimentar, atât pentru cetăţeni, cât şi pentru mediu – STELLA KYRIAKIDES, comisarul european pentru sănătate

Comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, a anunţat la un moment dat că prioritatea ei este să adune mai multe informaţii despre editarea genomică, înainte de a avea o poziţie tranşantă asupra acestui subiect extrem de controversat. Ea chiar a vorbit despre un studiu privind noile tehnici de ameliorare, care ar trebui finalizat undeva în primăvara anului 2021. Şi chiar dacă pare mai puţin entuziastă decât predecesorul ei Vytenis Andriukaitis, aceasta a lăsat să se înţeleagă că „inovaţia, în toate formele sale, este esenţială, mai ales dacă dorim să reducem dependenţa actuală de pesticidele chimice”, aşa cum este prevăzut în Pactul verde european. Politicianul cipriot a recunoscut totuşi că deşi culturile transgenice sunt aproape inexistente în UE, produsele OMG sunt importate pentru a hrăni animalele de fermă.

Dovezi ştiinţifice ignorate

Pe de altă parte, fostul comisar al UE pentru sănătate, Vytenis Andriukaitis, a fost mai pronunţat în ceea ce priveşte editarea genetică, deşi a vorbit despre asta mai mult spre sfârşitul mandatului său. „Faptele ştiinţifice vorbesc de la sine. Ştim că aceste noi tehnici de reproducere ne pot ajuta să abordăm provocări cheie, cum ar fi securitatea alimentară şi intoleranţele alimentare. Potenţialul pare nesfârşit, de la caracteristici agronomice îmbunătăţite, la reducerea utilizării pesticidelor şi a erbicidelor”, a remarcat lituanianul într-o opinie publicată pe site-ul Euractiv.

Problema editării genomice şi a biotehnologiei în agricultură a devenit un subiect central de când Curtea Europeană de Justiţie a decis, în 2018, că organismele obţinute prin tehnica de mutageneză pentru ameliorarea plantelor sunt OMG-uri şi ar trebui, în principiu, să intre sub incidenţa Directivei 412/2015.

un articol de
LIVIU GORDEA