Schimbările climatice din ultimii ani au determinat fermierii să-şi schimbe planificarea rotaţiei culturilor, în principal prin reducerea suprafeţelor cultivate cu prăşitoare de primăvară, porumb şi floarea-soarelui.
Creşterea suprafeţelor cultivate cu cereale de toamnă şi rapiţă a acoperit cea mai mare parte din suprafeţele pierdute de porumb şi floarea-soarelui. Dar, pentru a respecta principiile agronomice ale unei rotaţii corecte a culturilor, în asolament au intrat şi noi culturi, aşa cum sunt mazărea şi năutul. Aceste noi culturi şi-au făcut „intrarea” şi în ferma familiei Popescu.
Ilie Popescu împreună cu cei doi fii ai săi, Andrei şi Cătălin lucrează peste 4600 ha, în judeţul Olt. Suprafaţa cultivată cu cereale de toamnă şi rapiţă a crescut în ultimi ani, până la cca. 80% în anul agricol trecut, în defavoarea porumbului şi a florii-soarelui.
„Rotaţia ne-a permis, şi se pare că aceasta a fost cea mai bună decizie, să reducem suprafaţa de porumb şi floarea-soarelui, care au ajuns să ocupe puţin peste 10% din suprafaţa totală lucrată. În completare am pus aproape 400 ha cu mazăre şi năut (pentru prima oară) ca să ne încadrăm în rotaţia culturilor” ne-a declarat Andrei Popescu.
Producţiile medii realizate la mazăre şi la năut au fost de 3 tone/ha, iar preţul mulţumitor, cca. 3ron/kg. O bună producţie s-a realizat şi la rapiţă. „Am avut sole foarte bune cu peste 5 tone/ha, iar în final producţia medie a fost de 4,8 tone/ha. Ne-a ajutat şi regimul pluviometric care a fost aproape de normal, chiar dacă nu a avut o distribuţie optimă, am avut precipitaţii de aproape 600 l/mp. Putem spune că anul acesta producţiile au fost mulţumitoare şi a fost un an bun, un an normal” a mai spus Andrei Popescu.
