un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi

Platforma expoziţională a cuprins aproximativ 30 ha, pe care au fost testaţi hibrizi de la 11 entităţi producătoare şi furnizoare, atât din ţară, cât şi companii multinaţionale. De asemenea, s-au urmărit anumite elemente specifice din tehnologia de cultură, referitoare atât la fertilizare, cât şi la tratamente.
Şi în acest an, parteneri ai evenimentului au fost Syngenta şi Azomureş.

Platformă compromisă

Întrunirea organizată de Asociaţa Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice (ACCPT) Iaşi, sub egida Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR), a avut loc, în ziua de 17 septembrie, pe o aşa-numită platformă expoziţională de rezervă. Platforma titulară a fost lovită crunt de secetă şi, practic, acolo cultura de porumb a fost total compromisă. ”Din spirit prevăzător, în condiţiile în care anul trecut am avut anumite suprafeţe cu culturi lovite de grindină şi vijelie, am ales să pregătesc loturi demo în două locaţii. Astfel, fiecare partener a lucrat în paralel, la fel, pe ambele platforme.

Lecţia de anul acesta este aceea că, dacă vrem să fim competitivi în continuare şi să avem un rol important în Bazinul Mării Negre în ceea ce priveşte producţia de porumb, trebuie să fim mai buni, să beneficiem de un sistem de irigaţii şi să avem un sistem de asigurări în agricultură, pe lângă tot lanţul tehnologic de cultivare a porumbului
ALINA CREŢU
director executiv APPR

Din păcate, locul pe care l-am ales iniţial a fost extrem de afectat de secetă. Precipitaţiile au fost la mai puţin de jumătate, faţă de cele căzute aici, oricum peste tot în cantităţi mici. Dacă, pe vegetaţie, adică în perioada martie-august, aici am avut aproximativ 220 litri/mp precipitaţii, acolo s-au adunat doar o sută de litri”, menţiona Gheorghe Cozma, gazda evenimentului.

CÂT DE MULT CONTEAZĂ O ZI!

Ca să înţelegem că, pe lângă vreme, şi aportul agronomului este foarte important, inginerul Gheorghe Cozma a explicat o diferenţă: Aici, anul trecut, imediat după recoltarea grâului, am arat în urma combinei şi am nivelat terenul, astfel încât până la începutul iernii s-au înmagazinat în arătură aproximativ 110 litri apă. Dincolo (platforma iniţială – nr.), am arat în decembrie, după porumb, iar spre iarnă rezerva era de doar vreo 60 litri/mp. În plus, la semănat, a contat chiar şi o zi diferenţă, pentru că ploile au venit ciudat, pe culoare, pe tablă de şah. Oricum, aici, s-a acumulat ceva mai multă apă şi am reuşit să ducem binişor cultura. Dincolo, din 100 ha, nu am reuşit să umplem un tir cu cantitatea de porumb recoltată”.

An agricol de referinţă

Multe dintre intervenţiile la dezbaterile desfăşurate la ”Ziua Porumbului Iaşi” au relevat fragilitatea modului în care fermierii sunt pregătiţi pentru întâlnirea cu situaţii de criză precum au fost cele din anul 2020. ”Am dorit să arătăm, în mod concret, cum arată realitatea din agricultură şi plecăm de la acest eveniment cu gândul că tot ceea ce s-a întâmplat aici – experienţe şi dezbateri -, la fel ca şi întregul an agricol 2020, reprezintă repere care trebuie însuşite, fiindcă ne-au dezvăluit anumite linii prioritate de urmărit. Am avut exemple clare despre ceea ce avem de făcut, pornind de la ameliorarea hibrizilor, tehnologii care să ne ajute la păstrarea apei în sol şi până la o prezenţă vie a fiecărui fermier în ferma sa, pentru a cunoaşte în orice moment cum, când şi cu ce trebuie intervenit”, sublinia Emil Teofil Bălteanu, preşedinte al ACCPT Iaşi.

Cifrele seci nu transmit prea multe informaţii tehnice

În câmpul experimental, potrivit reprezentanţilor furnizorilor de sămânţă, producţiile au ajuns şi la un maxim de până la 7 tone/ha, deşi media a fost cu mult mai mică. Însă, concluziile exacte ale comportamentului fiecărui hibrid, raportat la condiţiile climatice specifice şi tehnologiile aferente, cu implicaţiile economico-financiare aferente, vor fi făcute cunoscute la finalul unor analize care vor fi realizate de un grup de lucru APPR, pe baza datelor colectate atât de la Iaşi, cât şi din Ialomiţa. ”În condiţiile acestui an extrem de dificil, cifrele seci nu transmit prea multe informaţii tehnice. Adică, să spui că un hibrid care a obţinut 1,5 tone/ha este mai bun decât unu altul care a obţinut 1,2 tone/ha reprezintă o greşeală. De aceea, am decis să formăm o echipă de lucru, inclusiv cu cercetători şi tehnologi, care să analizeze şi să furnizeze o interpretare a acestor rezultate. Este necesar ca fermierul să cunoască toate componentele care au condus la producţiile concrete din acest an agricol, nu doar un tabel cu câteva date”, menţiona Alina Creţu, director executiv APPR.

Locul pe care l-am ales iniţial pentru platforma expoziţională a fost extrem de afectat de secetă. Porumbul arată foarte prost… spre plâns
GHEORGHE COZMA
gazda evenimentului ”Ziua Porumbului Iaşi”

Dorim o mai bună organizare a activităţii agricole din România. De exemplu, s-a discutat mult despre perfecţionarea proiectului privind înfiinţarea camerelor agricole. Credem că este o instituţie absolut necesară în agricultura românească, dar care trebuie să se înfiinţeze după unele reguli ajustate, faţă de ceea ce am auzit până acum
EMIL TEOFIL BĂLTEANU

RECOLTE MEDII DE 2,1 TONE LA HECTAR

În cadrul experimentelor dedicate porumbului şi organizate de APPR în cele două locaţii, respectiv Ialomiţa şi Iaşi, mediile producţiilor au arătat mod concret dezastrul pe care îl produc seceta şi incapacitatea instituţională de a gestiona profitabil resursele de apă de care dispune ţara, fiind vorba despre recolte medii de 2,1 tone porumb/ha – Ialomiţa şi 4,7 tone porumb/ha – Iaşi. Situaţia, la Iaşi, a diferit foarte mult, în funcţie de regimul precipitaţiilor, care au căzut pe fâşii înguste de teren, astfel încât inclusiv în ferma gazdă, media generală a recoltei de porumb a fost de 2,1 tone/ha, faţă de media punctuală a parcelei experimentale de 4,7 tone/ha.
Click AICI şi urmăreşte înregistrarea video a evenimentului din platforma de la Orezu, jud. Ialomiţa, relatat în ediţia trecută a revistei Ferma!