Bugetul şi propunerile Comisiei Europene privind PAC 2021-2027 au fost publicate pe 1 iunie 2018.

• Proiectul de buget al PAC 2021-2027 este clar: plăţile directe acordate fermierilor din bani europeni vor fi plafonate. Pentru plăţile ce depăşesc 60.000 euro pe an pe fermă vor fi aplicate reduceri în trepte până la maximum 100.000 euro pe fermă, sumă din care vor fi scăzute costurile cu forţa de muncă. Banii economisiţi vor putea fi împărţiţi fermelor mici şi mijlocii.

• Vestea bună totuşi este că România va primi 20 de miliarde de euro prin PAC 2021-2027, iar subvenţia pe suprafaţă (SAPS) va creşte.

• Pe 5 iunie 2018, comisarul european pentru Agricultură Phil Hogan s-a întâlnit cu miniştrii Agriculturii din UE la Sofia, în Bulgaria, ţară care deţine până la finalul lunii iunie 2018 Preşedinţia Consiliului UE. A fost prima întâlnire după ce Comisia a anunţat că agricultura va primi mai puţini bani prin PAC după 2020. „S-a discutat doar despre bani”, a spus Hogan la conferinţa de presă de după întâlnirea cu miniştrii Agriculturii din UE. Am fost acolo (singura publicaţie agricolă din România) şi vă dăm detalii.

• Tot la Sofia, care, pentru o zi, a fost capitala agriculturii europene, a fost şi secretarul general al Copa-Cogeca, Pekka Pesonen. Comisia încearcă să împartă o parte din responsabilitatea financiară statelor membre, însă nu putem accepta renaţionalizarea Politicii Agricole Comune, a spus Pesonen la o întâlnire cu jurnaliştii din Asociaţia Europeană a Presei Agricole (unde, din nou, am fost singura publicaţie din România).

• România va deţine în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 Preşedinţia Consiliului UE. Tot anul viitor, la finalul lunii mai, sunt alegeri pentru Parlamentul European. Comisia pune presiune pe actualul Parlament să adopte bugetul UE până în martie 2019, iar Comisarul Hogan speră ca şi bugetul PAC să fie aprobat în prima parte a anului viitor. „Depine de Preşedinţia Consiliului şi, desigur, şi de Parlamentul European”, ne-a declarat Hogan, la Sofia. La jumătatea lunii septembrie 2018, comisarul european pentru Agricultură vine în România.

• Pe 5 iunie 2018, la Bruxelles, câţiva fermieri membri ai APPR s-au întâlnit, la Bruxelles, cu Pierre Bascou, director Plăţi Directe în cadrul Directoratului General pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG AGRI) al Comisiei Europene, ca să discute modificările din viitoarea PAC.

• Ce face Ministerul Agriculturii şi ce spun fermierii români despre plafonarea subvenţiilor?

CUM VA FI APLICATĂ PLAFONAREA SUBVENŢIILOR PE FERMĂ

Fermierii din toată UE vor primi în continuare plăţi directe decuplate de producţie, precum şi plăţi cuplate. Plăţile decuplate sunt plata de bază pe suprafaţă (actuala SAPS), plata complementară redistributivă (în România, în prezent, pentru primele 30 ha), plata pentru tinerii fermieri şi plata pe agromediu şi climă.

Plăţile directe vor fi condiţionate de cerinţe mai stricte privind mediul şi clima, iar Comisia propune plafonarea acestora, măsură aplicată în tandem cu degresivitatea, astfel: plăţile care depăşesc 60.000 euro/an pe fermă vor fi reduse cu cel puţin 25% pentru tranşa între 60.000 euro şi 75.000 euro, cu cel puţin 50% pentru tranşa între 75.000 euro şi 90.000 euro şi cu cel puţin 75% pentru tranşa între 90.000 euro şi 100.000 euro.

„În cei 60.000 de euro va intra tot ce primeşti pe fermă din fonduri europene, mai puţin plăţile de agro-mediu”, spune Arnaud Perrein, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR). Împreună cu un grup de 13 fermieri din APPR, Perrein s-a întâlnit, pe 5 iunie, la Bruxelles, cu Pierre Bascou, director Plăţi Directe în cadrul Directoratului General pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG AGRI) al Comisiei Europene, pentru a discuta modificările din viitoarea PAC.

„Din acest plafon aplicat subvenţiilor pe care le va încasa fiecare fermă vor putea fi deduse cheltuielile cu forţa de muncă. Pierre Bascou spune că se va lua în calcul salariul mediu din ramura respectivă, din ţara respectivă. Deocamdată nu se ştie ce plafon salarial va fi luat în calcul, asta va decide statul român. Dacă am 6.000 de euro pe an toate cheltuielile pe salariat, se va deduce această sumă. Dacă am o cheltuială de 100.000 de euro doar cu salariaţii, atunci plafonul va fi de 160.000 de euro, degresiv până la 200.000 de euro”, explică preşedintele APPR.

Sumele economisite din plafonare vor rămâne la dispoziţia statului membru pentru a contribui la finanţarea fermelor mici sau mijlocii.

FOTO: farmfolio.net

Un articol publicat în revista Ferma nr. 11/216 (ediţia 15-30 iunie 2018)