OMS 119: Agricultura tace, Sănătatea îşi face parte - Revista Ferma
10 minute de citit

OMS 119: Agricultura tace, Sănătatea îşi face parte

Proiectul elaborat de Ministerul Sănătăţii modifică o parte din distanţele minime de amplasare a fermelor de păsări şi de porci (Art. 11, alin.1) (vezi tabel). De asemenea, prevede că pentru toate exploataţiile agrozootehnice, platformele de depozitare a gunoiului de grajd pot fi amplasate în interiorul fermei, în zona cea mai îndepărtată de locuinţele vecine şi sursele de apă, dar nu la o distanţă mai mică de 50 m şi exploatate astfel încât să nu polueze sursele de apă şi să nu producă poluarea mediului şi risc pentru sănătatea populaţiei din proximitate”. (Art. 11, alin.2)

La Articolul 15, cu privire la numărul maxim de animale în gospodăriile populaţiei, se introduc două noi alineate:

(21) În gospodăriile cu un număr de animale mai mare de 6 capete în total (ovine, caprine, porcine, bovine, cabaline) şi 50 de păsări, unde nu sunt asigurate racordurile de apă curentă şi canalizare, respectiv 5 capete bovine, 15 ovine sau caprine, 5 capete porcine şi cel mult 50 de păsări, în gospodăriile cu apă curentă şi canalizare, adăposturile pentru creşterea animalelor se amplasează la distanţă de 50 m de cea mai apropiată locuinţă vecină şi sursă de apă destinată consumului uman.

(22) În mediul urban, prin hotărâri ale Consiliilor locale sau prin studiu de impact asupra sănătăţii, se pot stabili distanţe de protecţie sanitară mai mari decât cele specificate în prezentul ordin, în funcţie de specificul fiecărei unităţi administrativ- teritoriale.

 TABEL COMPARATIV ÎNTRE ORDINUL 119 ÎN VIGOARE ŞI PROPUNERILE MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII, RAPORTAT LA UVM

TABEL COMPARATIV _b

Ministerul Sănătăţii înlocuieşte argumentele ştiinţifice cu decizia politică!
Ce spune conducerea Asociaţiei Profesionale a Crescătorilor de Păsări de Carne şi Ouă din judeţul Iaşi:
„Ordinul 119 din 2014 al Ministrului Sănătăţii prevede, la articolul 11, alin. 1, DISTANŢE FIXE între fermele zootehnice şi zonele de locuit, pe specii şi pe categorii de animale, CARE NU RESPECTĂ un minim ştiinţific de corelare între specii, noxe, dejecţii, care ar trebui să stea la baza calculării acestor distanţe. Noi considerăm, în urma discuţiilor cu specialişti bine documentaţi şi cu fermieri, că este o supralegiferare fără rost!!!
În urma unui memoriu transmis la Ministerul Sănătăţii, prin care solicitam corelarea speciilor în funcţie de UVM, cei de la Sănătate ori nu înţeleg, ori nu vor să priceapă sau nu cunosc limba română, deoarece ne răspund: În memoriu sunt prezentate modalităţi de calcul privind concentraţiile emise de amoniac, hidrogen sulfurat, praf, în funcţie de cantitatea de dejecţii/mp/zi, având la bază Unitatea Vită Mare (UVM), şi transformările echivalente pentru animale sau păsări. Impactul asupra sănătăţii umane şi confortul este evaluat pe baza unor concentraţii maxime admise ale acestor poluanţi, prezenţi în aerul respirabil, exprimat în mg/mc aer.
Păi, stimaţi , noi tot spunem că nu există corelare între specii cu privire la distanţele reglementate de voi, iar singura variantă ca să corelezi speciile este unitatea de măsură care se cheamă Unitate Vită Mare (UVM)! Factorul poluator nu este animalul în sine, ci DEJECŢIILE, şi cantitatea de poluanţi este dată de cantitatea de DEJECŢII, care este corelată cu mărimea animalului şi cu densitatea pe metrul pătrat! Dacă vei creşte o vacă exclusiv în adăpost, rezultă o cantitate de dejecţii concentrată pe o suprafaţă mică de teren, iar dacă animalul are acces în padoc, această cantitate de dejecţii va fi distribuită pe o suprafaţă mult mai mare, iar concentraţia de poluanţi scade!
Transformând în UVM, se observă foarte clar că există discrepanţe majore a calculării distanţei, ceea ce ne duce la concluzia că aceste distanţe sunt calculate fără nici un fundament ştiinţific.
Şi, ca tabloul să fie complet, cei de la Sănătate au introdus un alineat – Art. 15, alin. 22 – care poate deveni instrument de represiune a politicului asupra fermierului. Cu alte cuvinte, stimaţi fermieri, dacă vă certaţi cu primarul sau consiliul local din mediul urban, Ordinul 119 cel modificat le permite acestora să vă trimită unde vor ei, fără argumente ştiinţifice! Cel mai trist este pentru satele devenite oraşe cum ar fi Broşteni, Vatra Dornei sau Flâmânzi şi exemplele pot continua.”

no-farms-no-food_b

Ce a făcut Ministerul Agriculturii pentru a „repara” Ordinul 119! Mai NIMIC!!!
Proiectul de modificare a OMS 119 a fost publicat pe site-ul Ministerului Sănătăţii pentru consultare publică pe 20 februarie 2018. Timp de 10 zile de la data publicării s-au putut face propuneri. „Perioada de transmitere a propunerilor s-a încheiat. În continuare, actul normativ urmează procedura internă de consultare cu specialiştii, analizăm şi preluăm ce e de preluat din propunerile care au venit în cele 10 zile, după care se face reavizarea internă a proiectului, după care se aprobă. Probabil după 2 aprilie va fi aprobat. Nu pot să vă spun câte propuneri am primit, pentru că nu le-am numărat. Nu am primit propuneri din partea Ministerului Agriculturii pe procedura de transparenţă. A fost o întâlnire ad-hoc, la care a fost domnul secretar de stat Potor şi alte persoane, care nu s-au prezentat, nu avem o listă de prezenţă”, ne-a declarat Adriana Cârlan, funcţionar în Ministerul Sănătăţii.

Am încercat să aflăm ce propuneri a făcut MADR şi dacă acestea se regăsesc în proiectul de modificare a OMS 119.
Ferma: Ce propuneri a făcut MADR pentru modificarea Ordinului 119?
Alexandru Potor: Am solicitat reglementarea situaţiei platformelor de gunoi, în mod special pentru gospodăriile individuale, deci fermele de mică dimensiune. (…) Soluţia pe care o propunem este să dăm posibilitatea fermierilor să amplaseze în interiorul curţii aceste platforme, cu respectarea unor norme de protecţie faţă de resursele de apă şi de vecinătăţi. Practic, asta am solicitat şi cred că suntem pe aceeaşi lungime de undă cu colegii de la Ministerul Sănătăţii să normalizăm această situaţie, pentru că este aberant să presupui că fiecare gospodărie o să aibă la o distanţă de 1.000 de metri un loc în care o să-şi construiască o platformă pentru depozitarea dejecţiilor şi nici nu cred că este practic să prezumi că imediat după ce se produc aceste dejecţii, ele vor fi transportate.
Ferma: Aţi făcut propuneri şi legat de distanţele de amplasare a fermelor?
Alexandru Potor: Sunt discuţii şi privitoare la numărul de animale care să fie considerate limită pentru a fi crescute în sistem individual şi aici mai sunt câteva chestiuni tehnice de reglementat, dar sper, împreună cu colegii de la Ministerul Sănătăţii, cărora le mulţumesc pentru disponibilitate, şi cu cei de la Ministerul Mediului şi Apelor, să ajungem la o concluzie care să finalizeze această problemă a Ordinului 119, care cauzează multe bătăi de cap fermierilor.
Ferma: Se regăsesc propunerile MADR în proiectul de modificare a Ordinului 119?
Alexandru Potor: Dacă Ministerul Sănătăţii ia în considerare şi propunerile din partea noastră, nu cred că este un lucru care n-ar putea fi de bun augur. Nu sunt implicat în această procedură internă a domniilor lor. MADR a mai trimis puncte de vedere şi am mai avut şi anul trecut o serie de discuţii pe care cred că le vom conluziona într-un mod pozitiv.
Ferma: Aţi colaborat cu Ministerul Sănătăţii la stabilirea efectivelor de animale şi a distanţelor de amplasare a fermelor?
Alexandru Potor: Asta este şi una dintre solicitările noastre, ca în stabilirea efectivului de animale avute în vedere, spre exemplu, în gospodăriile individuale, să folosim ca termen de echivalenţă Unitatea Vită Mare.
Ferma: După noua propunere a Ministerului Sănătăţii, o fermă de taurine cu 500 UVM poate fi amplasată la 500 de metri, în timp ce… (o fermă de păsări cu peste 36 UVM trebuie să fie la 1 km).
Alexandru Potor: Studii din punct de vedere al impactului asupra sănătăţii umane nu poate face Ministerul Agriculturii. Haideţi să nu insistăm pe nişte subiecte care ţin de sănătate publică, la care nu am eu competenţa să răspund. Ce pot să vă spun este că Ministerul Agriculturii este preocupat de a găsi o soluţie care să poată fi aplicabilă pentru fermieri, în sensul de a nu îi forţa pe oameni să ducă gunoiul la nu ştiu câţi kilometri, să le dea posibilitatea să îşi construiască aceste platforme individuale, care să respecte strandardele de protecţie a sănătăţii populaţiei şi de protecţie a mediului şi, în acelaşi timp, noi putem pune la dispoziţie un instrumentar tehnic de echivalare a dejecţiilor care rezultă din partea diverselor animale care sunt crescute. Astea sunt chestiunile care sunt în ograda noastră. Partea de impact asupra sănătăţii populaţiei este măsurată de către Ministerul Sănătăţii şi o să vă rog să purtaţi această discuţie cu dânşii. Ce pot să vă spun este că apreciez pozitiv deschiderea celor de la Ministerul Sănătăţii şi eu cred lucrurile vor intra într-o normalitate, sper.
Ferma: Proiectul de modificare a OMS 119 mai prevede că, în zonele urbane, decizia privind distanţele de amplasare a adăposturilor de animale este lăsată Consiliilor locale.
Alexandru Potor: Nu am ordinul în faţă şi nu aş putea să mă pronunţ asupra acestei prevederi.

Ce spune Valeriu Tabără, preşedinte ASAS: „Este o aberaţie. Pentru că toate fermele s-au aşezat după o anumită legislaţie, la un moment dat. Nu poartă vina fermierii că extinderile localităţilor sau introducerea în intravilan s-a făcut fără a ţine seama de norme şi de faptul că fermierii au investit la un moment dat, inclusiv prin programe europene. Acest lucru s-a mai întâmplat şi prin 2008, când am făcut Legea 204 de protecţie a fermelor din intravilan (care stabileşte păstrarea amplasamentelor exploataţiilor agricole care au fost înfiinţate şi funcţionează cu respectarea prevederilor legale. Amintim că, în decembrie 2017, Ministerul Sănătăţii răspundea unei solicitări a Federaţiei Pro Agro de a introduce o prevedere care să stipuleze obligativitatea de a se respecta Legea 204/2008 că un Ordin de ministru nu poate avea efecte asupra unei legi şi sugera Federaţiei să propună MADR elaborarea unor norme de aplicare a Legii 204 – n.red.). Nu este în regulă ca Ministerul Sănătăţii să impună nişte reguli fără a ţine seama ce înseamnă necesităţile de securitate alimentară. Şi nu putem modifica regulile de la un an la altul. Adică azi îl lăsăm pe om să îşi facă fermă, şi mâine îi zicem că nu mai e bine”.

Articol publicat în revista FERMA – ediţia 5(210), 15-31 martie 2018

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →