Dr. Elena Mateescu (foto), director executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), ne-a făcut o caracterizare meteorologică a începutului de an 2013 şi ne-a explicat, totodată, posibilele efecte ale schimbărilor climatice pe termen lung.
„Noiembrie 2011 a fost cea mai secetoasă lună din istoria măsurătorilor meteorologice, cantitatea medie la nivelul României fiind de 1,2 l/mp, comparativ cu media multianuală de 43,9 l/mp
Elena Mateescu
„Pentru iarna 2012-2013, informaţiile de la Centrul European pentru prognoza vremii pe termen mediu (ECMWF) indică pentru România valori ale temperaturilor medii lunare ale aerului în general apropiate de mediile climatologice în majoritatea regiunilor agricole, valori mai ridicate fiind posibile local în zonele din sud-estul, sudul şi vestul ţării.
Sub aspect pluviometric, cantităţile medii lunare de precipitaţii se pot situa în limite apropiate de valorile normale în cea mai mare parte a teritoriului, iar local, în nordul şi centrul ţării, peste normele climatologice. Aceste informaţii nu exclud posibilitatea apariţiei unor situaţii cu valori extreme de temperaturi sau cantităţi mai mari de precipitaţii pe intervale scurte de timp, ce pot conferi un caracter sever intervalului respectiv.
Din punct de vedere climatologic, în lunile decembrie-februarie se înregistrează frecvent nopţi geroase cu valori minime ale aerului între -10 şi -20 °C”, ne-a informat Elena Mateescu.
Ploile şi zăpada au îmbunătăţit rezerva de umiditate
În ultima partea a anului, mult aşteptatele precipitaţii au salvat culturile de toamnă. În ce măsură s-a refăcut rezerva de umiditate a solului?
„Precipitaţiile din luna noiembrie au fost deficitare, cantitatea medie lunară înregistrată la nivelul României fiind de 26,8 l/mp, faţă de valoarea normală de 43,9 l/mp. În aceste condiţii, rezerva de umiditate în cultura grâului de toamnă de la sfârşitul lunii noiembrie s-a situat în limite satisfăcătoare şi apropiate de optim în Maramureş, cea mai mare parte a Banatului, Crişanei şi Transilvaniei, precum şi în vestul Moldovei, nordul Olteniei, nord-vestul şi sud-estul Munteniei.
În Dobrogea, cea mai mare parte a Olteniei, Munteniei şi Moldovei, conţinutul de apă prezenta valori scăzute şi deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată şi local extremă. Ploile de la începutul lunii decembrie au îmbunătăţit însă rezerva de umiditate, la data de 5 decembrie aprovizionarea cu apă accesibilă plantelor de grâu de toamnă, pe profilul de sol 0-100 cm, încadrându-se în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim şi, izolat, optime pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării.
Deficite moderate de umiditate în sol se semnalează doar în centrul, sud-vestul şi, local, în vestul Olteniei, izolat, în vestul Munteniei, sud-estul şi centrul Dobrogei, nord-vestul şi, local, în estul Moldovei, nord-vestul Crişanei şi centrul Banatului”, explică specialistul ANM.
În condiţiile în care în următoarele trei luni precipitaţiile lunare se vor situa în limite apropiate de normele climatologice, conform estimărilor de la ECMWF, este posibil ca rezerva de umiditate să înregistreze la 28 februarie 2013 valori favorabile sub aspectul gradului de aprovizionare cu apă a solului, în majoritatea regiunilor agricole ale ţării.
Estimările sezoniere realizate de către Centrul european pentru prognoze pe durată medie de la Reading (Anglia) exprimă distribuţia cantităţilor lunare de precipitaţii cu anticipaţie de 1-3 luni. Acestea au un grad de realizare în medie de 60-65% şi de aceea sunt permanent actualizate prin prognozele pe termen scurt (1-3 zile) şi mediu (7-10 zile) cu un grad de realizare de peste 80-85%.
În acest context, putem anticipa (în medie, cu 60-65%) faptul că aprovizionarea cu apă a culturilor de grâu de toamnă în următoarele trei luni va putea prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării.
Pe baza monitorizării stării de vegetaţie a culturilor în cadrul platformelor agrometeorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie vom oferi date curente în funcţie de evoluţia condiţiilor meteorologice, informaţiile fiind permanent actualizate conform fluxului operaţional pe pagina web a instituţiei noastre, la adresa www.meteoromania.ro.
Riscuri majore pentru culturile din câmp
Pentru sezonul rece, riscurile majore pentru culturile de toamnă sunt gerul şi viscolul. În condiţiile scăderii temperaturilor minime ale aerului sub pragul biologic de rezistenţă al plantelor (T min mai mici de -10…-15…-20 °C) şi a absenţei stratului protector de zăpadă, cele mai afectate culturi pot fi cele întârziate şi insuficient pregătite pentru rezistenţa la condiţiile de iernare, avertizează Elena Mateescu.
„La acest moment, starea de vegetaţie a culturilor de orz şi grâu de toamnă se prezintă per ansamblu medie şi bună, fenologic înregistrându-se la scara întregii ţări diferite stadii de dezvoltare, în funcţie de data semănatului (de la formarea frunzei a treia până la înfrăţire în semănăturile efectuate în epoca optimă şi răsărire până la formarea frunzei a treia la culturile tardive). Faţă de perioada similară a anului 2011, la această dată culturile prezintă o vigurozitate şi uniformitate mult mai bună”.
Recomandări agro-meteorologice
În condiţiile instabilităţii meteorologice, adaptarea tehnologiilor agricole la schimbările climatice se va baza atât pe experienţa dobândită din reacţia la evenimentele climatice extreme, cât şi pe implementarea planurilor de alertă şi managementul integrat al gestionării riscurilor climatice.
„Recomandările tehnologice pot include măsuri precum: utilizarea unor genotipuri cu rezistenţă sporită la temperaturi ridicate/scăzute, la secetă/excese de apă în sol, la cădere, boli şi dăunători etc; modificarea datei de semănat şi a practicilor de lucrare a terenurilor; schimbarea rotaţiei culturilor şi fertilizarea echilibrată; aplicarea irigaţiilor.
Punerea în practică a acestor măsuri implică atât resurse financiare şi tehnologice, dar şi o conştientizare mai mare privind necesitatea aplicării bunelor practici pentru diminuarea consecinţelor fenomenelor climatice extreme. Nu în ultimul rând, informarea privind prognoza meteo şi agrometeorologică cu privire la evoluţia vremii şi avertizarea fenomenelor meteo severe”, recomandă Elena Mateescu.
Ce ne aşteaptă în următoarele decenii?
Elena Mateescu spune că „scenariile previzibile indică faptul că, faţă de perioada actuală, se aşteaptă o încălzire medie anuală a temperaturii aerului între 0,5 °C şi 1,5 °C pentru perioada 2020-2029, iar pentru intervalul 2090-2099 creşterea temperaturii medii aerului se poate situa între 2 °C până la 5 °C, în funcţie de scenariul de emisie a gazelor cu efect de seră.
Din punct de vedere pluviometric, pentru perioada 2090-2099, peste 90% din modele proiectează în zona României secetă pronunţată în special în timpul verii, în sudul şi sud-estul ţării, cu abateri negative faţă de perioada actuală mai mari de 20%.
În acest context, se estimează extinderea suprafeţelor agricole cu deficite anuale de precipitaţii, precum şi accentuarea intensităţii fenomenului de secetă pedologică în special în zonele cunoscute astăzi ca fiind cele mai vulnerabil: suprafeţele agricole din sud-estul, sudul şi estul României.
De asemenea, fenomenul încălzirii globale va determina în continuare alternanţe ale perioadelor de secetă şi caniculă, urmate de precipitaţii abundente generatoare de inundaţii. În aceste condiţii, procesul de producţie agricolă va fi influenţat semnificativ de variabilitatea şi schimbările climatice viitoare, îndeosebi la nivelul zonelor agricole cu risc ridicat faţă de fenomenele meteo periculoase şi cu potenţial redus de adaptare”.
Regiuni vizate de deşertificare
În ţara noastră, teritoriul cu risc ridicat faţă de fenomenul de secetă pedologică cuprinde suprafeţe extinse din Dobrogea, sudul şi estul Munteniei, sudul Olteniei şi al Moldovei. „Aceste zone pot fi încadrate în categoria arealelor cele mai vulnerabile la seceta excesivă şi prelungită.
În anii extrem de secetoşi, fenomenul de secetă pedologică se poate extinde pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării, aşa cum s-a întâmplat în anii mai recenţi, 2000, 2003, 2007 şi 2012”, ne-a declarat Elena Mateescu.
