Noua lege a pământului şi câteva necunoscute - Revista Ferma
6 minute de citit

Noua lege a pământului şi câteva necunoscute

Aderarea României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, a avut drept condiţie şi liberalizarea pieţei funciare. Pentru a respecta condiţiile convenite cu forurile europene, Bucureştiul a emis o lege după fix şapte ani, în 2014, potrivit termenului cerut de autorităţile de la Bruxelles.

 

Cine poate cumpăra teren în România?

Astfel, a fost elaborată şi votată legea 17/2014, care a conferit dreptul de a cumpăra teren agricol în România următoarelor categorii de clienţi: 1. cetăţenilor români, 2. ai celorlalte state membre ale UE, 3. ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE) sau 4. ai Confederaţiei Elveţiene, precum şi 5. apatrizilor cu domiciliul în România, 6. într-un stat membru al Uniunii Europene, 7. într-un stat care este parte la ASEE sau 8. în Confederaţia Elveţiană, dar şi 9. persoanelor juridice având naţionalitatea română, 10. respectiv a unui stat membru al Uniunii Europene, 11. a statelor care sunt parte la ASEE sau 12. a Confederaţiei Elveţiene.

 legea pamantului 1 www.canva.com_b

Legea este constituţională

În anul 2018, însă, trei parlamentari ai PSD au iniţiat un proiect de lege, PL-x 366/2018, pentru a modifica legea 17/2014. După doi ani, mai exact în 3 iunie 2020, proiectul a fost adoptat de Camera Deputaţilor, iar noua lege a fost trimisă pentru promulgare preşedintelui României. Noul act normativ care reglementează vânzarea/cumpărarea terenurilor agricole din România conţine modificări majore. Probabil de aceea a fost criticat în mass media şi, mai mult, PNL şi USR au sesizat CCR, care, în 14 iulie, a transmis că legea este constituţională. Decizia CCR este ”definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui României”.

 

Lipsesc datele obiective

Mă gândesc că ar fi oportun să reamintesc că după 2014, când a fost adoptată legea 17, conformă cu cerinţele din tratatul de aderare la UE, au apărut în spaţiul public critici tot mai vocale, din diferite surse, al căror conţinut poate fi redus la următorul enunţ: ”Străinii ne acaparează pământul strămoşesc”. Propoziţia aceasta a fost rostogolită cu nesaţ prin toate mediile de comunicare, fără ca statul român, garantul respectării tratatelor europene, să finanţeze şi să prezinte publicului larg un studiu independent care să arate în mod obiectiv, credibil, ce suprafaţă totală de pământ agricol au cumpărat în România categoriile de clienţi stipulate în legea 17/2014.

 pamant romanesc 1_b

Confuzie între ”posesie” şi ”proprietate”

A apărut pe piaţă, ce-i drept, un studiu realizat de Transnational Institute, în 2015, la solicitarea Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală a Parlamentului European, dar suntem avertizaţi că ”responsabilitatea pentru opiniile exprimate în prezentul document revine exclusiv autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia oficială a Parlamentului European”. Studiul respectiv a făcut ceva valuri în România. Iată ce susţin autorii studiului din 2015: ”În România, nu există informaţii statistice oficiale cu privire la numărul străinilor care deţin terenuri agricole, dar, conform datelor din diferite surse, în prezent, până la 10% din suprafeţele agrare au ajuns în posesia unor investitori din afara UE, iar alte 20-30% sunt controlate de investitori din UE”.

Să recitim pasajul: autorii folosesc termenul ”posesie”, nu ”proprietate”. A fi posesor nu înseamnă a fi automat proprietar. Înseamnă poate a fi arendaş, cu acte în regulă, respectând condiţiile contractuale, pe toată durata derulării contractului respectiv.
În România, anumiţi comunicatori au adunat ”până la 10%” cu ”alte 20-30%” şi au acuzat în spaţiul public că ”40% din pământul ţării” este în proprietatea străinilor, fără să facă diferenţa între ”a deţine în arendă” şi ”a avea în proprietate”.

 

De ce nu există o evidenţă a tranzacţiilor?

Cum am spus, statul român, populat în urma alegerilor de diverşi actori politici cu diverse interese şi opţiuni geostrategice, nu a comandat un studiu propriu pentru a afla cum stau obiectiv lucrurile în piaţa funciară din România. În absenţa unor date certe, au înflorit în spaţiul public mesaje din categoria ”străinii ne cumpără ţara bucată cu bucată”. Precizez că autorii studiului din 2015 au cerut înfiinţarea unor observatoare ale pieţei funciare în fiecare stat membru, propunere pe care am semnalat-o într-un articol publicat în revista Ferma. Din păcate, România nu a înfiinţat un astfel de observator. Datele despre tranzacţiile funciare nu sunt centralizate şi făcute publice. Am mai spus-o: lipsa transparenţei e mediul ideal pentru manipulare!

 

Cât pământ au vândut românii în trei ani?

În expunerea de motive a Pl-x 366/2018, iniţiatorii au prezentat câteva date despre piaţa funciară din România, după aplicarea legii 17/2014. Aceste date au fost ignorate cu graţie de presă, deşi sunt publicate pe site-ul cdep.ro. Astfel, în perioada 2014 – semestrul I 2017, au fost tranzacţionate 469.984 ha. Suprafaţa agricolă totală a României însumează aproximativ 12.000.000 ha. Înseamnă că în aproape 4 ani, în România a fost tranzacţionat un procent de circa 4% din suprafaţa agricolă totală a ţării. De precizat că din cele peste 450.000 de ha tranzacţionate între 2014 şi 2017, cea mai mare suprafaţă a fost vândută de cetăţenii români tot unor fermieri cetăţeni români, după cum indică datele publicate de direcţiile agricole judeţene. Ce motive am avea, aşadar, să ne speriem că străinii ne-au cumpărat terenurile agricole?

CITIŢI ÎN NUMĂRUL VIITOR
De ce a fost nevoie de o nouă lege a tranzacţiilor cu terenuri agricole? Cui îi foloseşte o astfel de lege? Pot fermierii români, mici şi mijlocii, să beneficieze cu adevărat de pe urma acestei legi? Voi încerca să răspund la aceste întrebări într-un articol viitor al revistei Ferma, după ce voi consulta jurişti şi fermieri români interesaţi să cumpere teren agricol.

O LEGE CU DEDICAŢIE?!
PNL şi USR au sesizat Curtea Constituţională a României în privinţa proiectului de lege privind cumpărarea şi vânzarea de terenuri agricole, argumentând că este o lege cu dedicaţie specială pentru marii latifundiari din zona de sud a României. CCR a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate.

Click AICI şi vezi cele mai importante prevederi ale legii votate de Camera Deputaţilor în 3 iunie 2020.

un articol de
DUMITRU NEDELCU

Cisteste si...

Recomandările redacției

Witness P*S – taurul Simmental de 206.000 de euro!

În vârstă de aproximativ unsprezece luni, Witness P*S este cel mai scump taur din rasa Simmental vândut vreodată la o licitație în Bavaria. Taurul recordist este fiul lui Wirbelwind-P*S, a fost crescut de Christiane Böhm

taur Witness PS Witness P*S - taurul Simmental de 206.000 de euro!
Ultimele articole
Citește mai multe știri →