Organizarea unităţii de producţie

Vom porni de la o fermă mixtă mică, care deţine 50 de bovine (pentru alte animale, se calculează echivalentul în dejecţiile acestora), a căror producţie de hrană necesită 30 ha.

• Stadiul de celulă. În primul an, suprafaţa de producţie va fi de cinci mp şi o vom numi celulă. Aceasta se îngrădeşte cu materiale ieftine de circa 60 cm înălţime, având o podea tare (beton, asfalt) de 5 cm grosime, cu o pantă de 1-2%.
Râmele se introduc cu întreg mediul în care au trăit la furnizor, apoi se aplică substratul de înmulţire achiziţionat odată cu râmele.

Hrana acestora se pregăteşte de crescător şi se administrează tot anul. Primăvara următoare celula se extinde la 20 mp. Se aplică din nou substratul de înmulţire pe care îl achiziţionaţi acum, reluând fluxul deja cunoscut.

• Platforma. În primăvara anului următor, se trece de la celulă la platformă. Aceasta din urmă diferă constructiv de prima structură. Platforma reprezintă un spaţiu definitiv, cu o suprafaţă de 80 mp, care se extinde în anul următor cu încă 240 mp.
După amenajarea platformei de 80 mp, se aplică pentru ultima oară substratul de înmulţire, restul rămânând neschimbat. În primăvara următoare veţi ajunge la 320 mp.

• Prima producţie de humus. După primul an, cantităţi de humus de râmă obţinut vor fi de 2 mc, 9 mc, 36 mc, după care producţia anuală constantă va fi de 140-150 mc.

• Comercializarea humusului. Aveţi şi timp pentru a vă promova produsul în cazul în care intenţionaţi să vindeţi humusul care vă prisoseşte. Humusul de râmă se calculează în volume, deşi este solid, datorită greutăţii specifice diferite ca urmare a umidităţii, care poate fi între 30% şi 65%.

• Dublarea prin înjumătăţire este un procedeu care foloseşte în special hibridul roşu de California. Metoda constă în dublarea suprafeţei prin înjumătăţirea efectivului de râme, la fiecare o sută de zile. În România nu se recomandă folosirea acestei râme, şi nici a procedeului, întrucât cele o sută de zile trebuie să fie normale din punct de vedere termic, iar clima ţării noastre nu permite aceast lucru.

Procedura este invazivă, necesitând condiţii deosebite, spaţii acoperite. Humusul acestei râme este de o calitate mult inferioară şi se obţine în cantitate mult mai mică.

O calitatea scăzută a humusului se obţine şi cu râma Eisenia foetida, folosită însă în sistemele cu pat rulant, pat rulant suprapus, pat suspendat (reactor), în grămadă, în grămadă migratoare sau în şiruri paralele.

• Rentabilitate. Costurile unităţii luate ca exemplu sunt următoarele: în primul an – 2100 lei (râme şi substrat), în al doilea an – 2400 lei, pentru substrat, iar în al treilea an substratul necesar valorează 9600 lei. După trei ani, veţi avea o platformă de 320 mp, a cărei construcţie va scoate din buzunar încă 6-12 mii de lei.

În total (râme, substrat de înmulţire, construcţie platformă, alte cheltuieli) veţi plăti maxim 30 mii lei, dar având în vedere că investiţia se face în trei ani, iar pe viitor veţi economisi banii de îngrăşăminte, putem spune că afacerea este extrem de rentabilă, iar metoda platformă are cel mai bun raport preţ-calitate.

Durata de viaţă a platformei, ca unitate de producţie a humusului, este nelimitată. Râmele vor avea ciclul lor de viaţă, iar generaţiile se înlocuiesc firesc.

Iniţial, practica transformării dejecţiilor animaliere în humus de râmă presupunea cheltuieli mari. O platformă care prelucra dejecţiile a 50 de bovine costa între 140 şi 160 mii lei şi putea fertiliza 50-100 hectare, cheltuielile majore fiind puse pe seama manoperei.

Acum însă, se poate ajunge la această performanţă cu costuri de opt ori mai mici, într-un interval de trei ani.

Pentru mai multe detalii puteţi contacta autorul la telefon 0740575953 sau e-mail: cazaculari@yahoo.com

ŞTIAŢI CĂ…

• Folosirea râmei Eisenia foetida de crescătorie este indicată în condiţiile de climă specifice ţării noastre; râma este extrem de vorace, rezistentă la temperaturi extreme şi uşor de manageriat;

• Sistemele pentru producerea humusului de râmă sunt diverse, cel mai ieftin şi mai simplu de construit fiind cel de tip platformă. Acest sistem are avantajul obţinerii unui produs pur, cu proprietăţi fertilizante mult mai bune decât humusul rezultat în orice alt sistem, datorită modalitaţii de hrănire a râmelor. Producţia de humus este de 400-500 litri pe fiecare mp de platformă;

• Substratul de înmulţire este extrem de important. Nu încercaţi să vi-l faceţi singuri. Are circa 200 de componente şi acesta reprezintă mediul perfect în care râmele dvs. se vor înmulţi, depunând coconi care vor ecloza. Variaţia unei singure componente compromite procesul de înmulţire a râmelor;

• Slaba mediatizare a calităţilor humusului de râmă are drept cauză întârzierea cu care oamenii de ştiinţă s-au aplecat asupra acestui subiect şi faptul că granturile în cercetare, pentru fertilizanţi, au venit întotdeauna de la producătorii de îngrăşăminte chimice, humusul de râmă fiind cel mai puternic concurent.

AVANTAJE ALE TRANSFORMĂII DEJECŢILOR ÎN HUMUS

Neutralizarea dejecţiilor animaliere cu ajutorul vermiculturii şi transformarea acestora în humus de râmă presupune câteva avantaje:

– asigură întreaga cantitate de îngrăşăminte pentru suprafaţa afectată furajării animalelor din fermă (cantitatea care ar trebui administrată şi care este mult mai mică, faţă de cea care se administrează în prezent);

– costurile cu fertilizarea terenurilor scad la 40-50 lei/ha, dacă vi-l produceţi singuri;

– în humus se regăsesc gata dizolvate toate componentele de care plantele au nevoie, fiind uşor de asimilat;

– surplusul de fertilizant obţinut se poate aplica şi altor culturi, sau se poate comercializa;

– humusul de râmă conferă solului o structură aerisită, neaglutinată; prin urmare efortul utilajelor în pregătirea solului scade şi, deci, se reduce consumul de carburant;

– cantitatea de apă necesară irigaţiilor scade cu circa 30% şi se asigură sporuri de producţie semnificative, la orice cultură;

– din humusul râmei Eisenia foetida se prepară extractul lichid de humus, despre care am vorbit în numărul din luna martie al revistei Ferma;

– ieftineşte considerabil managementul dejecţiilor animaliere din fermă;

– având rata de aplicare de 2000-2900 litri/ha, se fac economii considerabile faţă de cheltuielile cu transportul şi aplicarea pe tarla a echivalentului în compost, care este de 15-20 de ori mai mare;

– producerea de hrană pentru râme din dejecţiile şi din resturile vegetale din fermă este mai ieftină decât transformarea acestora în compost, deoarece necesită dotări mult mai mici, timp redus şi efort mai mic.