
Perioadele pentru care MADR acordă autorizaţiile temporare sunt: 20 ianuarie -1 mai 2020, în cazul tratării şi utilizării seminţelor de porumb şi 20 ianuarie – 18 mai, pentru utilizarea seminţelor tratate de sfeclă de zahăr.
Potrivit autorizaţiilor emise de MADR, Cruiser 350 FS (350 g/l tiametoxam) poate fi utilizat atât pentru porumb, cât şi pentru sfecla de zahăr. Utilizarea seminţelor de sfeclă de zahăr tratate este însă permisă doar în judeţele puternic afectate de atacul dăunătorilor de sol Tanymecus dilaticollis, Agriotes spp., Bothynoderes punctiventris şi Chaectonema tibiali: Alba, Bacău, Bistriţa Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Cluj, Covasna, Galaţi, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Mureş, Neamţ, Sibiu, Suceava, Timiş şi Vaslui.
Conducerea MADR s-a folosit de art. 53 al Regulamentului CE 1107/2009, care permite utilizarea temporară, în situaţii de urgenţă, a unor produse pe bază de substanţe active din categoria neonicotinoidelor, în situaţii unde există risc fitosanitar asupra culturilor. Decizia a venit în urma solicitărilor Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România, a Federaţiei Naţionale Pro Agro şi a Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România.
Apicultorii acuză MADR
Federaţia Asociaţiilor Apicole din România ROMAPIS a salutat interzicerea tratării cu neonicotinoide a seminţelor de floarea soarelui, dar acuză Ministerul Agriculturii de interpretare abuzivă a unui regulament european prin autorizarea temporară a folosirii acestor substanţe pentru tratarea seminţelor de porumb.
România, 37 de derogări în 10 ani. Peste 2.700 derogări în UE
Fără derogare pentru aplicarea tratamentului insecticid la sămânţa de porumb şi floarea-soarelui cu neonicotinoide, suprafaţa ocupată de aceste culturi în România nu numai că s-ar reduce substanţial, dar şi productivitatea ar înregistra valori mult mai mici decât în prezent, susţine Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM).
Reprezentanţii AIPROM precizează că, în intervalul 2008-2018, statele UE au depus 2.731 de notificări pentru autorizaţii temporare pentru utilizarea unor pesticide. Cele mai multe derogări au fost acordate în Spania – 405. Autorizaţiile acordate în cei 10 ani în Spania, Franţa, Portugalia, Grecia şi Germania reprezintă 49,87% din totalul derogărilor acordate în acest interval de timp. În cei 10 ani analizaţi, România a acordat, în total, 37 de autorizaţii temporare, adică 1,3% din totalul derogărilor acordate în Uniunea Europeană.
AIPROM mai precizează că statele UE se folosesc de aceste autorizaţii temporare pentru că, la nivel european, există tot mai puţine substanţe active aprobate: aproximativ 75% din substanţele active aprobate în 1991 nu mai sunt disponibile astăzi pe piaţă, în timp ce aprobarea de noi substanţe în UE este un proces riguros şi îndelungat.
Articol publicat în revista Ferma nr. 2/251 (ediţia 1-14 februarie 2020)





