În timpul iernii, mercurul termometrelor a urcat până la -30oC, chiar -32 oC, cu deosebire în regiunea Moldovei. Acolo unde s-au plantat soiurile adaptate condiţiilor pedo-climatice din România, nu s-au raportat pierderi semnificative, iar plantele s-au comportat foarte bine.
Au avut de suferit, însă, plantaţiile tinere, înfiinţate toamna târziu, după mijlocul lunii octombrie. În acest sens, recomandăm ca cei care nu reuşesc să cultive căpşunii în timpul optim, să renunţe la plantarea de toamnă.
Primăvara a venit târziu, astfel că sezonul de căpşuni a întârziat şi el cu 5-7 zile faţă de anul trecut, însă culesul căpşunilor s-a încadrat în intervalul normal, în media multi-anuală.
La sfârşitul lunii aprilie, după o perioadă scurtă de încălzire, temperaturile au scăzut brusc în jurul valorii de 0oC. Astfel, primele flori deschise şi chiar bobocii florali au fost afectaţi de temparaturile scăzute şi s-au înnegrit. Într-unul din articolele viitoare vom discuta şi despre posibilităţile existente pentru protecţia culturilor în astfel de cazuri.
Primăvara acestui an a fost deosebit de ploioasă în toate zonele României, fapt care şi-a pus o dublă amprentă asupra culturilor de căpşuni. Partea bună este că s-au putut face doar una sau maxim două irigari, în cele mai multe zone chiar deloc, şi s-au obţinut producţii foarte bune de căpşuni.
Aspectul negativ al ploilor abundente constă în presiunea deosebit de mare a bolilor şi dăunătorilor asupra culturii căpşunului. În multe cazuri, aplicarea tratamentelor nu s-a făcut la timp sau chiar deloc, situaţie care a favorizat apariţia pătărilor şi mai ales a putregaiului fructelor.
Spre deosebire de alţi ani, atacul păianjenului căpşunului (Tarsonemus fragariae) a devenit mult mai puternic şi putem spune că aproape s-a generalizat în toată ţara. Acest aspect a fost neglijat până în prezent de mulţi fermieri, dar trebuie să fim atenţi la această provocare care creează tot mai multe probleme de la un an la altul.
În această privinţă, vom încerca să prezentăm câteva scheme de tratament într-unul din numerele viitoare ale revistei Ferma, la momentul potrivit.
Evaluarea şi valorificarea producţiilor
• Producţia de căpşuni din acest an a fost ceva mai mică decât în anii trecuţi, după cum au raportat majoritatea fermierilor români până la momentul închiderii ediţiei, când recoltatul căpşunului este în toi în toată ţara.
Există şi cultivatori care au obţinut producţii mai valoroase cantitativ şi calitativ comparativ cu anii trecuţi, datorită faptului că au schimbat soiurile, folosindu-le pe cele mai productive, şi pentru că au utilizat plante sănătoase din pepiniere specializate.
Cele mai bune rezultate le-au dat producţiile protejate, deoarece plantele din solarii nu au avut de suferit din cauza temperaturilor scăzute din luna aprilie.
• Preţul de valorificare în acest an a crescut în majoritatea zonelor cu 10-20 la sută faţă de anul trecut. Excepţie face sudul României, unde suprafeţele cultivate s-au înmulţit în ultimii ani. Aici preţul la căpşuni a stagnat sau chiar a scăzut.
Cel mai bine s-au valorificat fructele obţinute în plantaţiile protejate, preţul de vânzare situându-se între 12 şi 18 lei/kg în majoritatea regiunilor din România. În ceea ce priveşte concurenţa, cu toate că preţul căpşunilor din Turcia şi Spania a coborât până la 6-8 lei/kg, marfa din import s-a valorificat cu dificultate, consumatorii preferând producţiile autohtone.
Şi de această dată s-a confirmat faptul că pe piaţa din România se preferă căpşunii româneşti, care sunt mult mai gustoşi şi aromaţi, datorită fertilizărilor modeste comparativ cu cele efectuate în vest, unde se forţează obţinerea unor producţii de 35-40 tone/ha.
Deocamdată nu putem trage concluzia finală, întrucât, aşa cum am precizat, recoltatul la căpşuni nu s-a încheiat încă. Prin urmare, abia spre sfârşitul verii ne putem face toate socoltelile.
Până atunci, aşteptăm informaţii despre succesele sau insuccesele cultivatorilor de căpşuni din România, dar şi sugestii şi întrebări la adresa: Asociaţia Cultivatorilor de Căpşuni din România, Str. Iuliu Maniu, nr. 14, loc. Hida, jud. Salaj, e-mail: capsunihida@yahoo.com, tel/fax: 0260628330 sau 0723260107.
PREGĂTIREA RECOLTELOR VIITOARE
Producţia de căpşuni pentru anul viitor se pregăteşte încă de pe acum. De aceea vă facem câteva recomandări tehnologice de sezon.
Imediat după recoltare, frunzele se cosesc, se adună împreună cu paiele şi se ard. Nu întârziaţi această operaţie, deoarece dacă veţi pierde plantele tinere care cresc în această perioadă, culturile viitoare vor fi slabe.
Toate plantaţiile se fertilizează cu îngrăşăminte complexe. Nu folosiţi fosfatul de amoniu, fiindcă plantele nu vor acumula suficiente substanţe de rezervă pentru iarnă.
Până în toamnă, se mai pot aplica cel mult două tratamente. Acolo unde au fost probleme cu acarienii, acestea se fac în continuare pentru a elimina rezervele de boală, prevenind astfel apariţia dăunătorilor în anul viitor.
Identificaţi şi pregătiţi din timp terenurile pentru înfiinţarea culturilor din toamnă, dar timpuriu. Cu cât terenul este pregătit mai bine şi la timp, şansele de reuşită ale unei culturi sunt mai mari.
Şi nu uitaţi, o erbicidare totală înainte de pregătirea terenului vă poate scuti de multe neplăceri în anul următor.
