un articol de
GABRIEL GHERGHESCU
Continuăm serialul nostru despre formele de organizare în sectorul consultanţei agricole şi vă prezentăm structura eficientă din Franţa, extrasă din lucrarea „Organizarea Activităţii de Consultanţă Agricolă pe Plan European şi Mondial”.
TREI FACTORI AI PRODUCTIVITĂŢII
Din cele 55 milioane de hectare ale teritoriului francez, circa 60% este destinat agriculturii. Această suprafaţă agricolă s-a micşorat încet, dar continuu, în favoarea împăduririi şi urbanizării. În ciuda acestei diminuări a ariei cultivate, producţia a crescut puternic şi câştigurile de productivitate sunt considerabile, datorită efectului combinat al trei factori:
- Diminuarea populaţiei implicate în agricultură;
- Progresul tehnic şi tehnologic de excepţie;
- Creşterea ponderii mijloacelor de producţie şi a capitalului utilizat în exploatare.
STRUCTURI DE SPRIJIN LOCAL
Structurile organizatorice de sprijin şi de coordonare a fermierilor francezi funcţionează pe două nivele: local și naţional.
La nivel local există o reţea cu responsabilitate profesională pentru sprijinul agricultorilor, cu parteneri numeroşi. Este organizată pe bază departamentală, în jurul Camerelor de Agricultură, care coordonează acţiunile de dezvoltare puse în practică în cadrul unui program plurianual.
La acest nivel funcţionează următoarele structuri:
1. Camerele de Agricultură
Specialiştii de aici oferă sfaturi de orientare şi consultanţă specializată, cu prioritate pentru grupurile de dezvoltare. Aici se elaborează cerinţele principale în legătură cu planurile de cercetare aplicată ale Institutelor Tehnice şi se realizează acţiuni de formare şi de informare colective. În afara serviciului de dezvoltare propriu-zis, Camerele Agricole dispun şi de servicii funciare, de construcţii, mecanizare, turism, economie, formare profesională.
Camerele Departamentale de Agricultură ale aceleiaşi regiuni sunt grupate în cadrul unei Camere Regionale. Aceasta are în special misiunea de a coordona acţiunile din Programele Plurianuale de Dezvoltare Agricolă, elaborate cu participarea unor parteneri din cercetare şi dezvoltare.
2. Organismele tehnice de acţiune colectivă
Sunt cooperative sau sindicate ale căror activităţi colective sunt indispensabile dezvoltării sectorului zootehnic:
• cooperativele sau centrele de însămânţare artificială;
• sindicatele de control al performanţelor din sectorul creşterii animalelor (controlul laptelui, identificarea animalelor etc.);
• grupurile de protecţie sanitară (sănătate animală, profilaxie).
În afara funcţiilor principale economice şi comerciale, cooperativele pun la dispoziţia producătorilor servicii de îndrumare şi formare. Agricultorii aderă în majoritate la două formaţiuni sindicale: Federaţia Naţională a Sindicatelor Exploataţiilor Agricole (FNSEA) şi Centrul Naţional al Tinerilor Agricultori (CNJA).
REŢEA NAŢIONALĂ DE CERCETARE
În Franţa există o reţea naţională de cercetare aplicată, informare şi perfecţionare, din care fac parte următoarele structuri:
1. Institutele şi Centrele Tehnice Agricole sunt create şi gestionate de către agricultori. Cu un personal de circa o mie de ingineri şi tehnicieni, acestea sunt organisme de cercetare aplicată, de sprijin tehnic şi de informare. Unele au un caracter interprofesional. Ele exercită funcţia de legătură între cercetare şi popularizare, jucând astfel un rol esenţial în crearea şi extinderea progresului în agricultură.
Specializate pe domenii de producţie şi regrupate în interiorul Asociaţiei de Coordonare Tehnică Agricolă (ACTA), ele îndeplinesc următoarele trei obiective:
• Orientarea tehnică în funcţie de mediul economic cu toţi partenerii filierei. Pentru aceasta ele asociază cercetătorii, agricultorii, industria de procesare, comercianţii și cooperativele.
• Realizarea cercetărilor aplicate şi a experimentărilor care să permită adaptarea rezultatelor din laboratoarele de cercetare fundamentală la producţia agro-alimentară şi mediu.
• Sprijinirea dezvoltării prin informare şi formare profesinală.
2. Asociaţia Naţională pentru Dezvoltarea Agricolă (ANDA) este, de asemenea, o organizaţie la nivel naţional, înfiinţată în 1966.
Structură paritară între organizaţiile profesionale agricole şi autorităţile publice, ANDA este locul unde se elaborează politica dezvoltării agricole. Este totodată o instanţă de co-gestiune a Fondului Naţional de Dezvoltare Agricolă (FNDA), ce participă la finanţarea programelor de dezvoltare.
Resursele ANDA provin din taxe para-fiscale plătite de către agricultori. Acestea sunt apoi repartizate ţinând cont de o anume solidaritate cu sectoarele de producţie şi regiunile mai puţin favorizate. Actualmente este căutat un nou echilibru, mai just. Sectoarele hameiului şi cartofului contribuie la această finanţare din 1992, iar cele ale fructelor şi legumelor din 1993.
ANDA, ca instanţă de orientare şi coordonare, acompaniază tehnic şi financiar acţiuni din categoria celor specificate, dar nu realizează ea însăşi aplicarea programelor de dezvoltare teritorială. Ea se sprijină pentru acest fapt pe reţeaua de operatori descrisă anterior (Camere Agricole, cooperative, structuri asociative), respectiv organismele de cercetare (Institutele Tehnice, staţiunile experimentale) şi instituţiile de învăţământ.
FERMIERII AU PUTERE ȘI CONTROL
În concluzie, se poate spune că agricultorul francez se găseşte în centrul unei reţele „Cercetare, Formare, Dezvoltare”. El participă la propria orientare, la aplicarea şi finanţarea ei. El găseşte, după nevoile sale, asistenţa şi instruirea care îi permit să-şi controleze opţiunile, să scoată cele mai bune rezultate din resursele sale şi să prevadă evoluţiile viitoare ale sectorului.
TREI FACTORI AI SUCCESULUI
Franţa este o putere agricolă de prim plan datorită:
- • calităţii şi diversităţii resurselor agricole;
- • priceperii şi formării profesionale a agricultorilor;
- • cercetării şi unui sistem performant de dezvoltare.
FERMY SHOW: EXPERIENŢA FRANCEZĂ A CAMERELOR AGRICOLE
Episodul 8 al emisiunii „Fermy Show”, un produs FMG Ferma Media Grup, a avut ca subiect organizarea Camerelor Agricole din Franţa. Robotul Fermy tocmai a aterizat de la Paris, unde a participat la reuniunea Camerelor Agricole.
Cătălin Roba l-a „descusut” pe Fermy pentru a afla de ce în Franţa aceste structuri sunt o forţă, în timp ce pe meleagurile noastre sunt un eșec!
Click AICI și urmărește dialogul video!