Acelaşi discurs lăuda tehnologia de ultimă oră folosită cu precădere în
vestul ţării, unde exploataţiile au evoluat, iar suprafeţele de teren
lucrate sunt mult mai mari spre deosebire de alte regiuni, precum şi
dotarea tehnică de vârf a laboratorului de cercetare din cadrul USAMVB,
care o depăşeşte chiar şi pe cea a laboratoarelor din Europa.
În concluzie, Ilie Sârbu vede două posibilităţi pentru ieşirea din
criză a agriculturii noastre, dar nu realizabile în următorii ani, ci
în timp: cercetarea, care „nu poate să ducă decât la dezvoltare”, şi
asociaţiile profesionale. „Agricultura performantă din România, cea
care produce pentru piaţă, are toată gama de utilaje. Agricultura de
subzistenţă nu a ajuns şi nu va ajunge niciodată (să aibă utilaje
performante, n.r.), fiindcă nu-ţi permţi să ai un tractor performant,
de 120 sau de 140 de cai putere, şi să ari cu el jumătate de hectar.
Dacă oamenii vor ajunge la concluzia că trebuie să se asocieze, că
trebuie ca asociaţiile acestea profesionale, pe produse, să prindă şi
la noi rădăcină şi să devină o forţă, să poată accesa fonduilei şi
banii pe care noi îi punem la dispoziţie, agricultura în ansamblul ei
va ajunge la situaţia asta (n.r. – să fie performantă)”, a explicat
ministrul Agriculturii.
Probleme, solicitări şi soluţii
Subvenţiile pe cap de animal pentru bovine, controlul oficial al producţiei la bovine în judeţul Timiş, criteriile de selecţie pentru cele mai solicitate măsuri de accesare a fondurilor europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, implicarea asociaţiilor profesionale din agricultură în luarea deciziilor care îi afectează direct pe agricultori, concesionarea păşunilor deţinute de primăriile comunale către crescătorii de animale, plata la timp a subvenţiilor, dar şi crotalierea ovinelor sunt principalele probleme la care fermierii din vestul ţării au solicitat răspunsuri şi soluţii atunci când s-au aflat faţă în faţă cu ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, cu directorii celor două agenţii de plăţi şi ai altor agenţii din subordinea ministerului, precum şi cu cei trei secretari de stat din Ministerul Agriculturii, în cadrul întâlnirii din data de 18 iunie a.c.
Alte solicitări ale agricultorilor privind subvenţionarea a cel puţin 40 de litri de motorină pe hectar, modificarea punctajelor de selecţie pentru Măsura 121 Modernizarea exploataţiilor agricole, soluţii pentru depozitarea cerealelor, dar şi o derogare de la Ministerul Mediului care să permită agricultorilor arderea miriştilor au fost adresate de către Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Producătorilor Agricoli din România (FNPAR).
“Am cerut subvenţionarea a cel puţin 40 de litri pe hectar pentru motorina utilizată în agricultură, deoarece se ştie că în perioade de secetă consumul de combustibil este mai mare decât în condiţii normale”, a explicat Viorel Matei. „Ştim cu toţii că în perioadele de secetă accentuată, dăunătorii se înmulţesc, iar combaterea chimică este extrem de scumpă, de aceea ne-am gândit că am putea obţine o derogare de la Ministerul Mediului pentru a obţine mai uşor avizele pentru arderea miriştilor”, a mai spus acesta. „Această posibilitate există şi în prezent, dar cei de la protecţia plantelor refuză să ne dea avizul deoarece nu avem un preaviz, dar de unde să fi ştiut că o să fie secetă şi să avem preavize?”, se întreabă agricultorii.
Agricultorii i-au mai cerut ministrului Sârbu urgentarea ordonanţei de contracarare a efectelor secetei, care, în ciuda ploilor din ultima vreme, se vor face simţite cel mai bine în recoltele reduse la care se aşteaptă, în mod realist, producătorii agricoli din zonă. Astfel, potrivit lui Viorel Matei, în zona de câmpie din vestul judeţului Timiş, agricultorii spun că producţiile obţinute în acest an nu vor fi mai mari de 2700 de kilograme pe hectar la orz şi de 2500-2700 de kilograme pe hectar la grâu. Pe lângă faptul că la cules se aleg cu puţin, când vor încerca să-şi depoziteze sau să-şi vândă producţia, agricultorii riscă să se aleagă cu mai nimic.
Aceştia au denunţat atât preţurile nejustificat de mari practicate de depozitele de cereale, cât şi practicile unor depozitari de a modifica valorile standard în favoarea lor, ajungându-se, astfel ca la porumb, de exemplu, valoarea umidităţii să fie de 17 procente, faţă de valoarea STAS de 14%, iar conţinutul de corpuri străine să ajungă de la valoarea STAS de 3%, la 5%.
Directorul general din Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, a răspuns acestor probleme ridicate de agricultori invocând faptul că legislaţia pentru a soluţiona măcar o parte dintre aceste probleme exista şi până acum, însă ea n-a fost aplicată, dar că „Ordonanţa care reglementează comerţul cu cereale şi care prevede obligativitatea depozitarului de a declara stocul după fiecare contract încheiat a fost recent reactivată şi că, odată cu aceasta se va face ordine în sector.”
Punctaje discriminatorii: vegetal vs. zootehnic
În ceea ce priveşte punctajele de selecţie pentru Măsura 121 Modernizarea exploataţiilor agricole, agricultorii sunt nemulţumiţi şi consideră că acordarea unui punctaj de doar 5 puncte pentru fermele din sectorul vegetal, spre deosebire de 35 de puncte acordate pentru exploataţiile zootehnice, îi dezavantajează în mod clar pe producătorii individuali din acest sector, ale căror proiecte sunt neeligibile din cauza punctajului mic obţinut, a subliniat Viorel Matei.
În replică, reprezentanţii Ministerului Agriculturii au precizat că şi proiectele pentru modernizarea fermelor vegetale pot primi un punctaj mai mare, de 30 de puncte, dacă utilizează un sistem de irigaţii, iar directorul general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), Mihai-Gavril Vădan, a precizat că din totalul de 3581 de proiecte depuse în cadrul Măsurii 121, au fost selectate până în decembrie 2008 un număr de 1287 de proiecte, două treimi dintre acestea fiind destinate modernizării exploataţiilor din sectorul vegetal.
PROBLEME ÎN FERMA VEGETALĂ
Tibi Vălan, din Jebel, judeţul Timiş, proprietarul unei societăţi comerciale cu o exploataţie vegetală de 200 hectare teren, cultivate în mare parte cu grâu, porumb şi orzoaică de primăvară, prezent la întâlnire, consideră că în discuţia fermierilor cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii s-au omis trei probleme importante: perceperea din partea firmelor a impozitului de 16% pentru banii primiţi de la UE, perioada scurtă în care se acordă motorina şi discrepanţa dintre preţul de achiziţionare a îngrăşămintelor şi cel de vânzare a grâului.
”Motorina n-ar trebui să se dea începând cu luna septembrie şi până la 31 decembrie, atâta timp cât anul agricol ţine din septembrie până în septembrie. Nu avem nici bani, nici spaţii pentru a depozita atâta motorină. Ar trebui să o primim eşalonat şi nu doar pentru cultura de grâu, ci şi pentru celelalte culturi. Pe de altă parte, suntem dezavantajaţi de preţul mare al îngrăşămintelor de 98 lei/sac, în timp ce noi dăm grâul şi orzul cu 3,5-4,0 lei kilogramul”, ne-a explicat Tibi Vălan.
