Asociată cu agricultura urbană, ferma verticală (vertical farming) se referă la cultivarea plantelor în interior, pe niveluri suprapuse. Iată patru exemple de succes în „vertical farming”.

1.  Lider în domeniu este compania AeroFarms, din SUA, care utilizează un sistem de agricultură aeroponică, în care rădăcinile plantelor stau într-un abur cu nutrienţi şi oxigen. Acest sistem patentat de companie utilizează cu 95% mai puţină apă decât agricultura tradiţională şi cu 40% mai puţină apă decât agricultura hidroponică, iar producţiile obţinute astfel sunt până la de 390 de ori mai mari decât s-ar obţine pe aceeaşi suprafaţă într-o fermă tradiţională. Aero Farms deţine, la doar 25 km de centrul oraşului New York, cea mai mare fermă verticală din SUA, care se întinde pe 6.400 mp şi unde produce anual peste 900.000 kg din circa 250 de varietăţi de salată verde şi alte plante cu frunze comestibile.
2.  Plenty, tot din SUA (San Francisco), combină agricultura hidroponică pe verticală cu tehnologii precum învăţarea mecanică, internetul lucrurilor (IoT), Big Data, camere cu infraroşu, lumini LED, senzori şi roboţi. Compania utilizează pereţi verticali pentru a produce salată verde, fără pesticide şi îngrăşăminte sintetice, şi intenţionează să producă şi tomate şi căpşune. Plenty a primit, în 2019, peste 200 de milioane de dolari, printre investitori fiind şi şeful Amazone, Jeff Bezos.
3.  Cea mai mare fermă verticală din lume a început producţia la finalul anului 2019, în Dubai. Întinsă pe 1,2 ha şi având o înălţime de peste 15 m, ferma poate produce aproape 3 tone de salate verzi pe zi.
4.  În Japonia, compania Spread a început, la finalul anului 2018, producţia în prima fermă din lume complet operată de roboţi, de la semănat la recoltat. Aici, roboţii recoltează 30.000 de salate pe zi.

În Europa, piaţa agriculturii verticale valora 0,85 miliarde de dolari americani în 2019 şi va ajunge la 2,31 miliarde de dolari în 2024, estimează Market Data Forecast, companie ce realizează cercetări de piaţă.
Dincolo de avantaje, cel mai mare neajuns al fermelor verticale este dependenţa de energia electrică, ce reprezintă un cost foarte mare.
Vezi în VIDEO cum funcţionează fermele verticale!

Ferma de insecte
În majoritatea fermelor verticale sunt cultivate salate şi fructe. În Franţa însă, compania Ÿnsect creşte insecte, ce sunt transformate apoi în îngrăşăminte organice sau în hrană pentru animale de companie ori pentru peşti de acvacultură. Mai mult, în 2021, va intra în funcţiune prima fermă verticală complet automatizată care va produce proteine din insecte la scară industrială.

• Mica seră din… apartament
Chiar dacă nu aveţi nici o legătură cu agricultura, în timpul liber puteţi să creaţi, în propriul apartament, condiţiile alimentaţiei rurale. Pare SF? Nu mai este!

• „Lupul Dacic” face agricultură pe verticală
Ferma din România unde pepenii cresc la înălţime. 

• Crescătoria de… greieri
Știaţi că două miliarde de oameni se hrănesc în mod tradiţional cu insecte? Colegul nostru Liviu Gordea a fost într-o fermă de greieri. Click AICI şi citiţi reportajul!

un articol de
VIOLETA MÂŢ